Codul NIF și Procedura de Obținere

1. Definiția administratorului:
Administratorul este persoana care reprezintă societatea comercială cu răspundere limitată (SRL) în relația cu Oficiul Registrului Comerțului de la momentul înființării sale și până la momentul în care societatea este radiată definitiv. De asemenea, acesta este persoana care conduce societatea și o angajează în raporturile de afaceri cu terții.

2. Cine poate fi numit administrator?
Administratorul unei societăți poate fi o persoană fizică sau o persoană juridică.

3. Ce condiții trebuie să îndeplinească persoana fizică pentru a putea fi numită administratorul societății?
Pentru a putea fi numită administratorul unei societăți persoana fizică trebuie să îndeplinească o serie de condiții:

a) Să aibă capacitate deplină de folosință și exercițiu. Astfel, orice administrator trebuie să aibă vârsta minimă de 18 ani și să nu fie declarat incapabil de lege (interzis judecătoresc).
b) Să nu fie incompatibilă. Nu vor putea exercita mandatul de administrator persoanele declarate de lege incompatibile și care ar putea crea o situație de conflict de interese între conducerea societății și desfășurarea celeilalte activități profesionale. Astfel, persoanele care ocupă funcții publice, magistrații, avocații, notarii, executorii judecătorești etc. nu vor putea avea calitatea de administrator într-o societate.
c) Să nu fi fost condamnată definitiv pentru una din următoarele infracțiuni:

• condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, pentru infracțiunile prevăzute de art. 143 – 145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
  d) Să nu aibă cazier fiscal. Verificarea se face de către Oficiul Registrului Comerțului în baza CNP-ului persoanelor române sau cu rezidență declarată în România.

4. Ce condiții trebuie să îndeplinească persoana juridică pentru a putea fi numită administratorul societății?
Dacă la conducerea societății este numită o persoana juridică aceasta are obligația să își desemneze un reprezentant permanent, persoană fizică, care este supus acelorași condiții și obligații ca administratorul persoană fizică.
La fel ca în cazul persoanei fizice nici persoana juridică nu poate avea cazier fiscal. În acest caz reprezentantul persoanei juridice va da o declarație notarială pe proprie răspundere prin care își asumă acest lucru.
În cazul în care persoana juridică este numită administrator recomandăm să se respecte principiul specialității capacității de folosință și să se prevadă în actul constitutiv al societății obiectul de activitate privind operațiunile manageriale și gestiunea afacerilor comerciale (CAEN 7022 – Activități de consultanță pentru afaceri și management).

5. Cine face numirea administratorului?
Numirea administratorului se face de către asociații fondatori sau asociatul unic prin actul constitutiv depus la înființarea societății. Dacă numirea are loc ulterior înființării societății aceasta se face printr-o hotărâre a Adunării generale a asociaților.

6. O societate cu răspundere limitată poate avea mai mulți administratori?
Da, o societate poate avea mai mulți administratori. Aceștia pot fi numiți inițial prin actului constitutiv de către fondatori sau pot fi revocați și adăugați pe parcurs.

7. Administratorul unei societăți cu răspundere limitată este echivalentul reprezentantului legal al acesteia?
Doar administratorul căruia i-a fost acordat dreptul să reprezinte societatea (cu titlu permanent și general) și pentru care sunt îndeplinite formalitățile de opozabilitate la registrul comerțului va avea calitatea de reprezentant legal al societății.

8. Cum poate fi remunerat administratorul societății?
Administratorul societății poate fi remunerat astfel:
a) Prin încheierea unui contract de administrare a societății;
b) Prin încheierea unui contract individual de muncă.
c) Prin primirea unei indemnizații lunare brute și participarea la profitul net al societății în cazul în care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar al societății.

9. Cum pot înceta raporturile juridice dintre administrator și societate?
Raporturile juridice dintre administrator și societate pot înceta prin:

• revocarea administratorului de către asociați;
• renunțarea la mandat a administratorului;
• decădere, ca urmare a intervenirii unei condamnări definitive pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 6 alin. (2) din Legea 31/1990;
• expirarea termenului de mandat când a fost dat pe o perioadă de timp determinată;
• îndeplinirea de către administrator a mandatului primit;
• decesul administratorului sau dizolvarea societății.

10. Cum poate fi schimbat administratorul unei societăți?
Administratorul unei societăți poate fi înlocuit (revocat) la voința fondatorilor (asociaților). Aceștia vor emite o hotărâre a adunării generale a asociaților (hotărâre AGA) în care va fi menționată revocarea vechiului administrator și numirea celui care îi va lua locul. Pentru ca revocarea să fie eficace este necesar acordul tuturor asociaților și să fie îndeplinite formalitățile de opozabilitate la registrul comerțului.

11. Care este procedura pentru schimbarea administratorului?
Schimbarea administratorului se face la Oficiul Registrului Comerțului din raza căreia se află sediul social al societății.

Procedura poate fi urmată atât online, cât și fizic, prin depunerea dosarului complet și corect întocmit pe site-ul https://portal.onrc.ro sau la sediul Registrului Comerțului. Pentru orice neconcordanță în întocmirea actelor, procedura va fi amânată până la remedierea erorilor.

Pentru depunerea dosarului online este necesară crearea unui cont de utilizator și deținerea unei semnături electronice eliberată de un furnizor de servicii de certificare acreditat de Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională.

12. Ce documente trebuie să conțină dosarul depus la Oficiul Registrului Comerțului pentru schimbarea administratorului?

a) Cererea de înregistrare (original). Este vorba despre un formular ce poate fi descărcat de pe site-ul www.onrc.ro.
b) Actul modificator al actului constitutiv în original (hotărârea adunării generale a asociaților/decizia asociatului unic sau actul adițional la actul constitutiv). În cazul în care actul modificator este un act adițional în formă autentică, nu se va mai depune și hotărârea adunării generale în baza căreia acesta a fost încheiat.
La dosar se va atașa și contorul de cuvinte al actului modificator în funcție de care se va stabili tariful de publicare în Monitorul Oficial; lipsa acestuia amână procedura și duce la întoarcerea dosarului către depunător.
c) Actul constitutiv actualizat (original). Actul constitutiv actualizat va cuprinde modificările prevăzute în actul modificator.
d) Declarațiile date pe proprie răspundere de către noul administrator, din care să rezulte că acceptă numirea și că îndeplinește condițiile legale pentru deținerea acestor calități (original). Declarația poate fi făcută în formă autentică de notarul public, în formă atestată de avocat în condițiile Legii nr. 51/1995 sau cu darea de dată certă prin serviciile de asistență din cadrul ORC.
e) Actul de identitate al noului administrator (copie).
f) Specimenul de semnătură al administratorului. Specimenul de semnătură al noului administrator al societății se depune la Oficiul Registrului Comerțului odată cu cererea de înregistrare, dacă au fost numiți prin actul constitutiv și pot fi date în fața directorului ORC sau a înlocuitorului acestuia care va certifica semnătura, sau în formă autentică la notarul public.
g) Dovada privind plata tarifului legal de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

În anumite cazuri pot fi cerute documente suplimentare, cum ar fi:

a) Certificatul eliberat de cenzori privind depunerea garanției în cazul schimbării membrilor organelor de administrare și/sau de conducere ale GIE și ale societăților cooperative (original sau copie certificată).
b) Declarația autentică pe propria răspundere a persoanei fizice cetățean străin, în nume propriu sau ca reprezentant al persoanei juridice străine care nu este înregistrată fiscal în România, în original și, după caz, traducerea realizată de un traducător autorizat a cărui semnătură să fie legalizată de un notar public.
c) Actul de înregistrare al persoanelor juridice române care dețin calitatea de administrator.
d) Împuternicire specială (în formă autentică), avocațială sau delegație pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalitățile legale (original).

13. Cât timp durează procedura schimbării administratorului?

În mod normal, procedura de schimbare a administratorului durează 3 zile lucrătoare, dacă toate actele sunt depuse corect și complet. În cazul în care, la verificare, se constată că dosarul nu este întocmit corespunzător, procedura va fi amânată până la suplinirea lipsurilor.

14. Administratorul poate împrumuta bani de la societate?

Administratorul se poate împrumuta de la societate în limita a maxim 5.000 de euro.

În orice caz, este interzisă creditarea de către societate a administratorilor acesteia, prin intermediul unor operațiuni precum:

a) acordarea de împrumuturi administratorilor;
b) acordarea de avantaje financiare administratorilor cu ocazia sau ulterior încheierii de către societate cu aceștia de operațiuni de livrare de bunuri, prestări de servicii sau executare de lucrări;
c) garantarea directă ori indirectă, în tot sau în parte, a oricăror împrumuturi acordate administratorilor, concomitentă ori ulterioară acordării împrumutului;
d) garantarea directă ori indirectă, în tot sau în parte, a executării de către administratori a oricăror alte obligații personale ale acestora față de terțe persoane;
e) dobândirea cu titlu oneros ori plata, în tot sau în parte, a unei creanțe ce are drept obiect un împrumut acordat de o terță persoană administratorilor ori o altă prestație personală a acestora.

Excepție de la regula mai sus stabilită este în cazul în care operațiunea este încheiată de societate în condițiile exercitării curente a activității sale, iar clauzele operațiunii nu sunt mai favorabile decât cele pe care, în mod obișnuit, societatea le practică față de terțe persoane.

Da, străinii care au un contract de muncă cu normă întreagă pe teritoriul României pot să mai lucreze la un alt angajator fără a avea nevoie de aviz de angajare, dar numai cu un contract de muncă cu timp parțial, în care durata muncii să nu depășească 4 ore pe zi.

Cesiunea părților sociale în cadrul unei societăți poate fi făcută prin două modalități:

I. Prin majorarea capitalului social al firmei
II. Prin transferul părților sociale ale unui asociat către o altă persoană.

Prima modalitate este considerată varianta mai rapidă prin care o persoană poate intra în acționariatul unei societăți și durează câteva zile.
A doua variantă, care presupune transferul părților sociale, durează aproape 60 de zile, deoarece hotărârea AGA sau decizia asociatului unic trebuie să respecte termenul de publicitate de 30 zile în Monitorul Oficial.

I. Cesiunea prin majorarea capitalului social al firmei

Intrarea unui asociat nou în firmă poate fi făcută prin majorarea capitalului social al societății. De exemplu, dacă asociatul unic dorește să cesioneze 95% din părțile sale sociale către o altă persoană, aceasta din urmă va trebui să majoreze capitalul social al firmei cu 3.800 de lei (în ipoteza unui capital social inițial de 200 lei).

1. Cât durează cooptarea unui nou asociat prin procedura de majorare a capitalului social?

Procedura la Registrul Comerțului durează aproximativ 3 zile dacă toate actele sunt depuse corect și complet. În cazul în care, la verificare, se constată că dosarul nu este întocmit corespunzător, procedura va fi amânată până la suplinirea lipsurilor.

2. Cum are loc procedura de majorare a capitalului social?

Majorarea capitalului social se face la Oficiul Registrului Comerțului din raza căreia se află sediul social al societății.
Procedura poate fi urmată atât online, cât și fizic, prin depunerea dosarului complet și corect întocmit pe site-ul https://portal.onrc.ro sau la sediul Registrului Comerțului. Pentru orice neconcordanță în întocmirea actelor, procedura va fi amânată până la remedierea erorilor.

Pentru depunerea dosarului online este necesară crearea unui cont de utilizator și deținerea unei semnături electronice eliberată de un furnizor de servicii de certificare acreditat de Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională.

3. Ce documente trebuie să conțină dosarul depus la Oficiul Registrului Comerțului pentru majorarea capitalului social?

a) Cererea de înregistrare (original). Formularul poate fi descărcat de pe site-ul www.onrc.ro.
b) Actul modificator al actului constitutiv în original (hotărârea adunării generale a asociaților/decizia asociatului unic sau actul adițional la actul constitutiv). În cazul în care actul modificator este un act adițional în formă autentică, nu se va mai depune și hotărârea adunării generale în baza căreia acesta a fost încheiat.
La dosar se va atașa și contorul de cuvinte al actului modificator, în funcție de care se va stabili tariful de publicare în Monitorul Oficial; lipsa acestuia amână procedura și duce la întoarcerea dosarului către depunător.
c) Dovezile privind efectuarea vărsămintelor aporturilor la capitalul social.
d) Actul constitutiv actualizat. Acesta va cuprinde modificările prevăzute în actul modificator.
e) Dovada privind plata tarifului legal de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

II. Cesiunea (transmiterea) părților sociale ale unui asociat către o altă persoană

Transmiterea părților sociale se poate face către o persoană din afara firmei (procedură ce presupune două etape la Registrul Comerțului) sau către un alt asociat din cadrul aceleiași firme (în acest caz procedura presupune o singură etapă la Registrul Comerțului).

Transmiterea părților sociale către o persoană din afara firmei

1. Cât durează procedura de cesiune a părților sociale către o persoană din afara firmei?

Procedura la Registrul Comerțului durează 3 zile dacă toate actele sunt depuse corect și complet. În cazul în care, la verificare, se constată că dosarul nu este întocmit corespunzător, procedura va fi amânată până la suplinirea lipsurilor.

2. Cum are loc procedura de cesiune a părților sociale către o persoană din afara firmei?

Cesiunea părților sociale se face la Oficiul Registrului Comerțului din raza sediului social al societății.
Procedura poate fi urmată atât online, cât și fizic, prin depunerea dosarului complet și corect întocmit pe site-ul https://portal.onrc.ro sau la sediul Registrului Comerțului.

Pentru depunerea dosarului online este necesară crearea unui cont de utilizator și deținerea unei semnături electronice eliberată de un furnizor de servicii de certificare acreditat de Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională.

3. Ce documente trebuie să conțină dosarul depus la Oficiul Registrului Comerțului pentru cesiunea părților sociale?

a) Cererea de depunere și menționare acte (original). Formularul poate fi descărcat de pe site-ul www.onrc.ro.
b) Actul modificator al actului constitutiv în original (hotărârea adunării generale a asociaților/decizia asociatului unic sau actul adițional la actul constitutiv).
c) Actul constitutiv actualizat. Acesta va cuprinde modificările prevăzute în actul modificator.
d) Contractul de cesiune, în original. Dacă actul modificator conține toate clauzele referitoare la drepturile și obligațiile cedentului și cesionarului și a fost semnat de aceștia, contractul de cesiune nu mai este necesar.
e) Copii certificate de pe actele de identitate ale persoanelor fizice și, după caz, de pe certificatele de înregistrare ale persoanelor juridice care dobândesc calitatea de asociați.
f) Dovada privind plata tarifului legal de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

Transmiterea părților sociale către un alt asociat din firmă

1. Cât durează procedura de cesiune a părților sociale către un alt asociat din firmă?

Procedura la Registrul Comerțului durează 3 zile dacă toate actele sunt depuse corect și complet. În cazul în care, la verificare, se constată că dosarul nu este întocmit corespunzător, procedura va fi amânată până la suplinirea lipsurilor.

2. Cum are loc procedura de cesiune a părților sociale către un alt asociat din firmă?

Cesiunea părților sociale se face la Oficiul Registrului Comerțului din raza sediului social al societății.
Procedura poate fi urmată atât online, cât și fizic, prin depunerea dosarului complet și corect întocmit pe site-ul https://portal.onrc.ro sau la sediul Registrului Comerțului.

Pentru depunerea dosarului online este necesară crearea unui cont de utilizator și deținerea unei semnături electronice eliberată de un furnizor de servicii de certificare acreditat de Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională.

Pentru ca o persoană să poată răspunde de fapta sa proprie, trebuie îndeplinite următoarele condiții:

1. Fapta să aibă caracter ilicit, aspect consacrat în practică și în literatura de specialitate, considerându-se că doar o faptă ilicită poate atrage răspunderea civilă delictuală.‍
2. Existența prejudiciului, ca element al răspunderii civile delictuale, în sensul că răspunderea este antrenată numai în măsura în care fapta a cauzat un prejudiciu.
3. ‍Vinovăția autorului. Vinovăția este elementul subiectiv principal al responsabilității persoanei care a săvârșit fapta, iar reclamantul (victima prejudiciului) trebuie să o dovedească.

Sarcina probei vinovăției revine reclamantului, respectiv victimei prejudiciului.

Un aspect esențial în cadrul răspunderii civile delictuale este legătura dintre vinovăție și prejudiciu. În acest context, reclamantul trebuie să dovedească faptul că prejudiciul cauzat s-a datorat faptei săvârșite cu vinovăție de către pârâți.

Toți deținuții au dreptul, în anumite condiții, ca instanța de judecată să le evalueze dreptul de a fi eliberat mai repede din închisoare atunci când scopul pedepsei s-a realizat înainte de executarea integrală a pedepsei la care au fost condamnați.

Acest aspect trebuie reținut foarte bine: îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege nu acordă deținutului automat dreptul de a fi eliberat, ci doar îi conferă acestuia o vocație de a fi liberat condiționat. De aceea, în procedura liberării condiționate elementul cheie constă în îndeplinirea art. 100 alin. (1) lit. d) și anume, convingerea instanței că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate. Însă acest aspect deosebit de important îl vom discuta mai jos după ce vom trece în revistă condițiile imperative ce stau la baza liberării condiționate.

Condițiile liberării condiționate:

Primele două condiții sunt imperative și instanța nu poate admite în niciun caz cererea de liberare condiționată cât timp acestea nu sunt împlinite. Ultimele două sunt subiective și condamnatul împreună cu avocatul său pot influența în sens pozitiv hotărârea instanței.

1) Condamnatul să fi executat fracția obligatorie de pedeapsă. Aceasta diferă în funcție de durata pedepsei închisorii,  vârsta condamnatului și de munca prestată de condamnat în timpul executării pedepsei. Despre fracția pedepsei ce trebuie executată, măsurile de supraveghere, revocarea și anularea liberării condiționate am vorbit pe larg aici.

2)  Condamnatul execută pedeapsa închisorii în regim semideschis sau deschis. Au posibilitatea liberării condiționate doar condamnații care prezintă prezintă încredere că nu vor mai săvârși infracțiuni și nu sunt considerați periculoși. Soluția este firească din moment ce scopul liberării condiționate este de a pune în libertate persoanele condamnate care și-au îndreptat comportamentul și se pot integra în viața socială.

3) Condamnatul a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare

Singura excepție în care condamnatul este scutit de plata obligațiilor civile este atunci când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească. În practică însă este absolut recomandat ca persoana condamnată să plătească sumele la care a fost condamnat prin hotărârea judecătorească, indiferent dacă este de acord sau nu cu ele, dacă dorește ca cererea sa de liberare condiționată să aibă șanse maxime de reușită.

Instanța de judecată verifică cu atenție acest aspect, iar procurorul va pune concluzii de respingere a liberării condiționate dacă obligațiile civile nu au fost îndeplinite. Nu va putea obține liberarea condiționată condamnatul care a efectuat muncă plătită în penitenciar sau în afara lui și nu și-a achitat obligațiile civile. La fel, nu va obține liberarea condiționată condamnatul care nu face dovada clară și fără echivoc că nu a avut nicio posibilitate să îndeplinească obligațiile civile din hotărârea de condamnare.

4) În final, am ajuns și la cea de-a patra condiție ce stă la baza admiterii cererii de liberare condiționată și anume convingerea instanței că persoana condamnată s-a îndreptat și că se poate reintegra în societate.

Pentru ca persoana condamnată să aibă șanse maxime de admitere a cererii de liberare condiționată este foarte important să aibă în vedere următoarele trei aspecte:
– Conduita sa din timpul executării pedepsei;
– Atitudinea sa din fața instanței la momentul soluționării propriu-zise a cererii de liberare condiționată;
– Convingerea instanței că odată pus în libertate condamnatul are cu ce se întreține și nu va mai săvârși infracțiuni.

a) Conduita persoanei condamnate din timpul executării pedepsei:

Este esențial ca deținutul să aibă un comportament pașnic în penitenciar, să se supună regulilor și mai ales să nu comită noi infracțiuni. Acesta nu trebuie să se drogheze sau să primească sancțiuni de orice fel. Orice abatere va fi trecută la dosar, iar șansele ca instanța să admită o astfel de cerere sunt practic nule.

Este foarte important ca persoana condamnată să fie stăruitoare în muncă și să aibă inițiativa să urmeze cât mai multe programe de reeducare din penitenciar. Toate programele ce se desfășoară în penitenciar sunt indicate, însă participarea la cele educative și sociale, la activitățile religioase și învățarea unei noi meserii conving de cele mai multe ori instanța că persoana condamnată este pe drumul cel bun și merită liberarea condiționată.

În cadrul vizitelor la psihologul penitenciarului condamnatul trebuie să dea dovadă că se îndreptă și că se supune regulilor. Punctul de vedere al psihologului este trecut în dosarul condamnatului și un aviz nefavorabil din partea psihologului minimizează șansele liberării condiționate.

Un aport consistent îl au și vizitele primite de condamnat și faptul că acesta ține legătura cu familia sa pe parcursul executării pedepsei.

b) Atitudinea condamnatului din fața instanței la momentul soluționării propriu-zise a cererii de liberare condiționată:

La finalul procedurii instanța va acorda inculpatului dreptul la replică pentru a se exprima și pentru a aduce, eventual, lămuriri suplimentare la cele spuse până la acel moment de avocat și procuror. Unele instanțe însă întreabă încă de la început condamnatul care este motivul principal pentru care el consideră că ar trebui sa fie eliberat mai devreme din închisoare.

Indiferent de momentul în care i se adresează întrebări condamnatul trebuie să știe că instanța sesizează foarte bine comportamentul și atitudinea sa din acele momente. Din tonul vocii, postura corpului și din ce spune condamnatul instanței trebuie să reiasă că aceasta regretă fapta, a înțeles scopul pentru care a fost încarcerat și că nu va mai săvârși infracțiuni dacă va fi liberat condiționat.

O atitudine revoltată a deținutului față de faptul că a fost condamnat sau aroganța vădită față de persoanele din jur exprimată prin gesturi sau cuvinte scad semnificativ șansele liberării condiționate.

De multe ori persoanele condamnate nu au prezența de spirit necesară în acel moment pentru a arăta instanței că s-au îndreptat sau lasă la voia întâmplării acest lucru.    Un rol foarte important aici îl are avocatul persoanei condamnate care ar trebui să îl consilieze și să îl învețe pe condamnat să își scoată în evidență toate atuurile pe care acesta le are și să îi dea un feedback din exterior cu privire la atitudinea sa astfel încât acesta să fie pe deplin pregătit în momentul în care este chemat în fața instanței.

c) Convingerea instanței că odată pus în libertate condamnatul are cu ce se întreține după ce va fi pus în libertate și nu va mai comite alte infracțiuni:

Argumentul final și cel care face întodeauna diferența între admiterea sau respingerea unei cereri de liberare condiționată constă în capacitatea persoanei condamnate de a dovedi că, după ce va fi liberat condiționat, acesta va avea cu ce se întreține și nu va mai comite alte infracțiuni după ce va fi pus în libertate.

Un rol important îl vor avea avea aici vizitele primite constant de către familie și care arată că acesta va fi integrat mai ușor în societate prin familia sa care îl va sprijini în acest sens.

O ofertă de muncă din partea unei societăți comerciale poate convinge instanța că persoana condamnată este capabilă să își câștige traiul cinstit și astfel nu va mai fi nevoită să comită noi infracțiuni. În toate cazurile, un asemenea înscris la dosar valoarează mult mai mult decât simpla afirmație a condamnatului că în cazul liberării condiționate își va căuta de lucru pentru a-și asigura traiul zilnic, înscrisul putând fi decisiv în hotărârea instanței.

Scad foarte mult șansele liberării condiționate ale condamnatului care nu poate dovedi că după punerea în libertate are unde locui și cu ce se întreține. În mod invariabil instanța va decide că în acest caz condamnatului îi poate fi mai bine în penitenciar, unde are hrană și adăpost, decât pe stradă unde va putea săvârși noi infracțiuni din cauza lipsurilor.

Liberarea condiționată este o vocație, nu un drept al persoanei condamnate. Pentru a beneficia de aceasta condamnatul trebuie să aibă o conduită pozitivă, favorabilă liberării condiționate, pe tot parcursul executării pedepsei.

Toate condițiile descrise mai sus trebuie îndeplinite cumulativ pentru ca persoana condamnată să aibă șanse ridicate de a ieși din penitenciar mai devreme și de a se bucura de libertate.

Cabinetul nostru de avocatură oferă sprijin și consiliere deținuților pentru a-și maximiza șansele admiterii cererii de liberare condiționată. În acest sens, vom depune diligențe inclusiv pentru a obține persoanei condamnate o ofertă de muncă din partea unei societăți comerciale pentru a dovedi instanței buna-credință a condamnatului și că, în cazul admiterii cererii, va avea traiul asigurat și nu va mai comite noi infracțiuni.

Credem în șansele fiecărui deținut în a obține liberarea condiționată și tratăm fiecare caz în mod profesionist astfel încât persoana condamnată să fie cât mai repede alături de cei dragi.

Cetățenii străini pot solicita eliberarea vizei de lungă ședere în termen de 180 de zile de la data obținerii avizului de angajare de către angajator.

Legea nr. 192/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat

Începând de astăzi intră în vigoare prevederile Legii nr. 192/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Modificările legislative înăspresc condițiile de acordare a ajutorului social în sensul că simplul refuz al unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă atrage încetarea dreptului la ajutorul social, până în prezent asistații social putând refuza în mod repetat un loc de muncă, fără a pierde dreptul la ajutorul social.

Totodată, în scopul valorificării forței de muncă locale, pentru prima dată se introduce obligația primarilor de a întocmi „planul de activități sezoniere pe baza solicitărilor primite de la persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care au nevoie de forță de muncă și funcționează pe raza unității administrativ-teritoriale”, aceștia devenind beneficiari de lucrări.

Refuzul repetat de două ori al persoanelor apte de muncă din familiile beneficiare de ajutor social de a efectua aceste activități sezoniere conduce la încetarea dreptului.

Remunerarea activităților sezoniere astfel desfășurate, se stabilește prin negociere directă între beneficiarul de lucrări și persoana care prestează activitatea, în condițiile Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

https://localhost/gabriel/venitul-minim-garantat/

Începutul unei afaceri ca imigrant în România poate fi o provocare considerabilă. Pe lângă obstacolele obișnuite ale înființării unei afaceri, imigranții trebuie să navigheze și prin sistemul legal românesc. În această situație, un avocat specializat în imigrație poate fi o resursă neprețuită.

Un avocat specializat în imigrație poate oferi asistență în toate aspectele legale ale înființării și gestionării unei afaceri în România. Acesta poate oferi sfaturi cu privire la structura de afaceri optimă, care poate varia în funcție de tipul de afacere și de necesitățile specifice ale imigrantului.

De asemenea, avocatul poate ajuta în obținerea permiselor de ședere și de muncă necesare pentru imigranți și angajații lor străini. În plus, avocatul poate oferi sfaturi cu privire la impozitare și alte aspecte fiscale ale afacerii.

Înainte de a înființa o afacere în România, este important să se efectueze cercetări detaliate privind piața și concurența locală. Un avocat specializat în imigrație poate oferi sfaturi cu privire la aspecte legale specifice în ceea ce privește înființarea unei afaceri în România, cum ar fi înregistrarea societății și obținerea autorizațiilor necesare.

Pe lângă asistența legală, un avocat specializat în imigrație poate oferi și informații importante cu privire la cultura de afaceri din România și la regulile nescrise ale interacțiunilor cu partenerii de afaceri români.

În concluzie, începerea unei afaceri ca imigrant în România poate fi o provocare, dar cu ajutorul unui avocat specializat în imigrație, poate fi mult mai ușor și mai eficient. Este important să se efectueze cercetări detaliate înainte de înființarea afacerii și să se aibă încredere în resursele disponibile, cum ar fi avocații specializați în imigrație, pentru a asigura succesul afacerii.

Dreptul civil este o ramura a dreptului care reglementeaza relatiile dintre persoane, inclusiv probleme legate de proprietate, mostenire, contracte si alte aspecte legale importante. Aceste probleme pot fi extrem de complexe si pot necesita cunoastere avansata si experienta in domeniu pentru a fi gestionate cu succes.

Un avocat specializat in dreptul civil poate fi esential in aceste situatii, ajutandu-va sa navigati prin labirintul complex al legii si sa obtineti rezultate pozitive. In acest articol, vom discuta cinci situatii in care ar trebui sa va angajati un avocat specializat in dreptul civil pentru a va proteja interesele si pentru a va ajuta sa obtineti drepturile si compensatiile cuvenite.

1. Divortul – O divortare poate fi un proces complicat, mai ales daca exista copii implicati sau proprietati comune de impartit. Un avocat specializat in dreptul civil poate ajuta la obtinerea unui acord echitabil si la gestionarea cu succes a procesului de divort.
2. Probleme de mostenire – Daca exista neintelegeri intre mostenitori, sau daca se suspecteaza ca un testament a fost falsificat, este important sa se angajeze un avocat specializat in dreptul civil pentru a gestiona problemele de mostenire. Acesta poate ajuta la determinarea drepturilor si obligatiilor fiecarui mostenitor, si poate ajuta la solutionarea conflictelor care pot aparea.
3. Daunele cauzate de accidente – Daca ati suferit un accident din vina altcuiva, un avocat specializat in dreptul civil poate ajuta la obtinerea unei compensatii echitabile pentru daunele suferite. Acesta poate evalua situatia si poate recomanda cele mai bune masuri legale pentru a va proteja interesele.
4. Contracte – O mare varietate de probleme pot aparea in ceea ce priveste contractele, de la incalcarea lor la neintelegeri in legatura cu clauzele. Un avocat specializat in dreptul civil poate ajuta la negocierea si redactarea contractelor, precum si la gestionarea situatiilor in care acestea sunt incalcate.
5. Probleme legate de proprietate – Aceasta poate include probleme cu chiriasii, vecinii sau proprietarii anteriori. Un avocat specializat in dreptul civil poate ajuta la solutionarea problemelor legate de proprietate, inclusiv la obtinerea compensatiilor pentru daunele suferite.

Concluzie: In concluzie, un avocat specializat in dreptul civil poate fi de mare ajutor in multe situatii legate de dreptul civil. Daca intampinati oricare dintre problemele discutate in acest articol, este important sa va angajati un avocat specializat pentru a va ajuta sa va protejati interesele si sa obtineti rezultate pozitive.

După intrarea în România a străinului, în baza vizei acordate, acesta trebuie să obţină un permis de şedere. Acesta atestă dreptul de şedere în România şi poate fi obținut de la formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.

Pentru obţinerea permisului de şedere se vor depune o serie de documente cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului de şedere acordat de viză.

1. Ce este permisul de ședere?

Este un document ce acordă străinului dreptul de a locui pe teritoriul României. Acesta conține un cod numeric personal (CNP) care poate fi folosit ulterior în scop fiscal și de securitate socială.

2. Când se acordă permisul de ședere?‍

– În funcție de scopul șederii în România (pentru angajare, detașare, reîntregirea familiei, studii etc).

– În baza unei vize de lungă ședere de tip D, obținută în prealabil, conform legii.

3. Câte tipuri de documente de ședere sunt?

a) Permis de ședere:

• Se acordă cetățenilor străini în baza unei vize de lungă ședere de tip D;
• Are valabilitate 12 luni cu posibilitatea prelungirii;
• Se eliberează în termen de 30 de zile;
• Este obligatoriu dacă șederea depășește 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile.

b) Permisul unic:

• Atestă dreptul cetățeanului străin de a locui și de a lucra în România în baza unui aviz de muncă pentru lucrător permanent;
• Se acordă în baza vizei de muncă obținute de cetățeanul străin;
• Are valabilitate 12 luni cu posibilitatea prelungirii;
• Se eliberează în termen de 30 de zile;

c) Certificate de înregistrare:

• Se acordă cetățenilor străini din spațiul UE/ SEE /Elveția;
• Au valabilitate 5 ani cu posibilitatea prelungirii;
• Se eliberează în termen de 1 zi de la data depunerii cererii;
• Este necesar dacă șederea depășește 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile.

d) Cărțile de rezidență:

• Se acordă cetățenilor străini care sunt membrii de familie ai unui cetățean UE/ SEE /Elveția;
• Au valabilitate 5 ani cu posibilitatea prelungirii;
• Se eliberează în termen de 90 de zile de la data depunerii cererii;
• Sunt obligatorii dacă șederea depășește 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile.

e) Cărți albastre UE:

• Se acordă cetățenilor străini care sunt angajați în baza unui aviz de muncă pentru lucrător înalt calificat și care încheie un contract de muncă pe o perioadă de minim 1 an;
• Salariul lunar de încadrare al străinului trebuie să fie la nivelul a cel puțin 2 salarii medii brute pe economie;
• Au valabilitate 2 ani și se pot prelungi în funcție de valabilitatea contractului de muncă încheiat de străin.

4. Ce acte sunt necesare pentru obținerea permisului de ședere?

De regulă, solicitantul trebuie să facă dovada următoarelor documente:

• Cerere
• Document de călătorie valabil
• Dovada unui contract de muncă
• Dovada deținerii legale a unui spațiu de locuit
• Deținerea unei asigurări sociale de sănătate
• Taxe

În funcție de tipul de permis de ședere solicitat mai pot fi solicitate următoarele documente:

• Dovada unei șederi continue și legale de minimum 5 ani pe teritoriul național – cu o absență maximă de 6 luni consecutive• Certificat constatator;
• Avizul Centrului Român pentru Promovarea Comerțului şi Investițiilor Străine;
• Certificat de înmatriculare al societății comerciale (original si copie);
• Actul constitutiv al societății comerciale (original si copie);
• Hotărârea judecătorească de înființare (original si copie);
• Dovada mijloacelor de întreținere (în cuantum de 500 euro lunar pentru asociați și 700 euro lunar în cazul acționarilor, pe perioada valabilității permisului)
• Dovada deținerii legale a spațiului pentru sediul social (original si copie);
• Adeverința medicala;
• Declarație pe proprie răspundere

Cabinetul nostru de avocatură vine în ajutorul cetățenilor străini care doresc obținerea permisului de ședere în cel mai scurt timp.

În acest sens, oferim servicii complete clienților noștri prin care îi scutim de toată birocrația acestei proceduri și le oferim sprijin pe tot parcursul acestui proces.