Articole
Codul NIF și Procedura de Obținere

Codul NIF și Procedura de Obținere

Indiferent dacă ești sau nu cetățean român, dacă ai datorii fiscale către statul Român, există șanse ca tu să intri sub incidența legii. Iată câteva informații utile despre codul NIF și modul în care poate fi obținut.

Ce este codul NIF și de ce este important?

Codul NIF (Număr de Identificare Fiscală) reprezintă un document și un număr prin intermediul căruia ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală) te identifică în scopuri fiscale. Acest cod îți permite să plătești legal taxele către statul român, chiar dacă nu ești rezident în România.

Cine trebuie să obțină codul NIF?

Codul NIF trebuie obținut de către cetățenii străini care au obligații fiscale în România, rezultate din diverse activități precum vânzarea unei locuințe, contracte de leasing sau obținerea de dividende, printre altele.

În general, rezidenții care au deja un cod numeric personal (CNP), care este și menționat pe permisul de rezidență, nu sunt obligați să solicite și codul NIF.

Cum poți obține codul NIF?

Există două modalități de a obține codul NIF: în persoană la sediul ANAF sau prin delegarea unui reprezentant român autorizat, care să depună cererea în numele tău cu o procură autentificată de un notar.

Ce documente sunt necesare pentru obținerea codului NIF?

Primul pas în obținerea codului NIF este completarea Formularului 030 de înregistrare fiscală/declarație de mențiuni pentru persoane fizice străine. Acest formular poate fi obținut atât fizic de la sediul ANAF, cât și online în limba română și în limba engleză.

Formularul 030 trebuie completat și depus la momentul primei înregistrări fiscale, dar și în cazul modificării informațiilor esențiale precum sursele de venit sau venitul total.

Formularul trebuie completat în detaliu, iar la el trebuie atașate mai multe documente, printre care:

  • Copie a pașaportului persoanei fizice străine și copie a buletinului de identitate al reprezentantului român;
  • Procură pentru reprezentant în original;
  • Documente care justifică necesitatea obținerii codului NIF.

Unde poți depune documentele și în cât timp primești codul NIF?

Documentele necesare pot fi depuse fie personal la sediul ANAF din raza teritorială a domiciliului reprezentantului tău din România, fie prin poștă cu confirmare de primire. Recomandarea este totuși să depui cererea personal sau prin reprezentant, astfel încât să primești eventualele modificări sau cerințe suplimentare de la ANAF.

Termenul de obținere a codului NIF este în general de aproximativ 30 de zile. Există și posibilitatea depunerii unei cereri pentru eliberarea de urgență a documentului la sediul ANAF.

Ce se întâmplă dacă nu obții codul NIF?

Neobținerea codului NIF poate avea consecințe serioase. Fără acest cod, nu vei putea plăti taxele sau depune declarațiile fiscale, riscând sancțiuni financiare mari din partea ANAF. În plus, băncile pot refuza deschiderea unui cont bancar în cazul tău, mai ales dacă nu ești cetățean al Uniunii Europene. De asemenea, vei fi supus dublei impozitări și vei fi obligat să plătești taxe atât în România, cât și în țara ta de origine.

În concluzie, obținerea codului NIF este esențială pentru persoanele fizice nerezidente care au obligații fiscale în România. Acest cod permite respectarea legilor fiscale și evitarea problemelor și sancțiunilor financiare. Prin urmare, este important să urmezi procedurile necesare și să depui toate documentele cerute pentru obținerea codului NIF într-un timp rezonabil.

Prin intermediul cabinetului nostru de avocatură, vă putem oferi suportul necesar pentru obținerea codului NIF într-un timp scurt, în medie, într-o săptămână.

Articole similare

Ce drepturi au imigranții la locul de muncă?

Imigranții se bucură de aceleași drepturi la locul de muncă ca și cetățenii nativi, inclusiv plata echitabilă și condiții de muncă sigure. Este crucial ca toți angajatorii să respecte aceste drepturi pentru a asigura un mediu de lucru just.

Citeste

Ce sunt daunele cominatorii și când pot fi incidente?

Daunele cominatorii reprezintă sumele de bani pe care debitorul unei obligații de a face sau de a nu face este obligat, prin hotărâre judecătorească, să le plătească creditorului pentru fiecare zi de întârziere, până la executarea în natură a obligaţiilor sale.

De exemplu, obligația locatorului de a pune la dispoziția locatarului bunul închiriat sau obligația de a presta întreținere în temeiul unui contract de întreținere sunt obligații de ”a face”.

De cealaltă parte, ne aflăm în prezența unei obligații de „a nu face” în următoarele cazuri; obligația proprietarului terenului aservit de a nu efectua nicio acțiune care ar putea diminua sau îngreuna exercitarea servituții sau obligația asumată prin convenția de constituire a unei servituți, de către proprietarul unui teren față de vecinul său, de a nu construi la o distanță mai mică de un anumit număr de metri de linia despărțitoare.

Citeste

Cum obții permisul de ședere în România?

După intrarea în România a străinului, în baza vizei acordate, acesta trebuie să obţină un permis de şedere. Acesta atestă dreptul de şedere în România şi poate fi obținut de la formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.

Pentru obţinerea permisului de şedere se vor depune o serie de documente cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului de şedere acordat de viză.

1. Ce este permisul de ședere?

Este un document ce acordă străinului dreptul de a locui pe teritoriul României. Acesta conține un cod numeric personal (CNP) care poate fi folosit ulterior în scop fiscal și de securitate socială.

2. Când se acordă permisul de ședere?

– În funcție de scopul șederii în România (pentru angajare, detașare, reîntregirea familiei, studii etc).

– În baza unei vize de lungă ședere de tip D, obținută în prealabil, conform legii.

3. Câte tipuri de documente de ședere sunt?

a) Permis de ședere:

  • Se acordă cetățenilor străini în baza unei vize de lungă ședere de tip D;
  • Are valabilitate 12 luni cu posibilitatea prelungirii;
  • Se eliberează în termen de 30 de zile;
  • Este obligatoriu dacă șederea depășește 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile.

b) Permisul unic:

  • Atestă dreptul cetățeanului străin de a locui și de a lucra în România în baza unui aviz de muncă pentru lucrător permanent;
  • Se acordă în baza vizei de muncă obținute de cetățeanul străin;
  • Are valabilitate 12 luni cu posibilitatea prelungirii;
  • Se eliberează în termen de 30 de zile;

c) Certificate de înregistrare:

  • Se acordă cetățenilor străini din spațiul UE/ SEE /Elveția;
  • Au valabilitate 5 ani cu posibilitatea prelungirii;
  • Se eliberează în termen de 1 zi de la data depunerii cererii;
  • Este necesar dacă șederea depășește 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile.

d) Cărțile de rezidență:

  • Se acordă cetățenilor străini care sunt membrii de familie ai unui cetățean UE/ SEE /Elveția;
  • Au valabilitate 5 ani cu posibilitatea prelungirii;
  • Se eliberează în termen de 90 de zile de la data depunerii cererii;
  • Sunt obligatorii dacă șederea depășește 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile.

e) Cărți albastre UE:

  • Se acordă cetățenilor străini care sunt angajați în baza unui aviz de muncă pentru lucrător înalt calificat și care încheie un contract de muncă pe o perioadă de minim 1 an;
  • Salariul lunar de încadrare al străinului trebuie să fie la nivelul a cel puțin 2 salarii medii brute pe economie;
  • Au valabilitate 2 ani și se pot prelungi în funcție de valabilitatea contractului de muncă încheiat de străin.

4. Ce acte sunt necesare pentru obținerea permisului de ședere?

De regulă, solicitantul trebuie să facă dovada următoarelor documente:

  • Cerere
  • Document de călătorie valabil
  • Dovada unui contract de muncă
  • Dovada deținerii legale a unui spațiu de locuit
  • Deținerea unei asigurări sociale de sănătate
  • Taxe

În funcție de tipul de permis de ședere solicitat mai pot fi solicitate următoarele documente:

  • Dovada unei șederi continue și legale de minimum 5 ani pe teritoriul național – cu o absență maximă de 6 luni consecutive• Certificat constatator;
  • Avizul Centrului Român pentru Promovarea Comerțului şi Investițiilor Străine;
  • Certificat de înmatriculare al societății comerciale (original si copie);
  • Actul constitutiv al societății comerciale (original si copie);
  • Hotărârea judecătorească de înființare (original si copie);
  • Dovada mijloacelor de întreținere (în cuantum de 500 euro lunar pentru asociați și 700 euro lunar în cazul acționarilor, pe perioada valabilității permisului)
  • Dovada deținerii legale a spațiului pentru sediul social (original si copie);
  • Adeverința medicala;
  • Declarație pe proprie răspundere

Cabinetul nostru de avocatură vine în ajutorul cetățenilor străini care doresc obținerea permisului de ședere în cel mai scurt timp.

În acest sens, oferim servicii complete clienților noștri prin care îi scutim de toată birocrația acestei proceduri și le oferim sprijin pe tot parcursul acestui proces.

Citeste

Străinii titulari ai dreptului de ședere temporară pentru studii pot fi încadrați în muncă pe teritoriul României?

Da, străinii care au dreptul de ședere temporară pentru scopuri de studiu pot să lucreze în România fără a avea nevoie de un aviz de muncă. Cu toate acestea, ei pot încheia doar contracte individuale de muncă cu timp parțial, care să nu depășească 4 ore pe zi.

Citeste

Un ghid cuprinzător pentru înființarea unei companii ca imigrant în România: Cum te poate ajuta un avocat specializat în imigrație să navighezi prin sistemul legal

Începutul unei afaceri ca imigrant în România poate fi o provocare considerabilă. Pe lângă obstacolele obișnuite ale înființării unei afaceri, imigranții trebuie să navigheze și prin sistemul legal românesc. În această situație, un avocat specializat în imigrație poate fi o resursă neprețuită.

Un avocat specializat în imigrație poate oferi asistență în toate aspectele legale ale înființării și gestionării unei afaceri în România. Acesta poate oferi sfaturi cu privire la structura de afaceri optimă, care poate varia în funcție de tipul de afacere și de necesitățile specifice ale imigrantului.

De asemenea, avocatul poate ajuta în obținerea permiselor de ședere și de muncă necesare pentru imigranți și angajații lor străini. În plus, avocatul poate oferi sfaturi cu privire la impozitare și alte aspecte fiscale ale afacerii.

Înainte de a înființa o afacere în România, este important să se efectueze cercetări detaliate privind piața și concurența locală. Un avocat specializat în imigrație poate oferi sfaturi cu privire la aspecte legale specifice în ceea ce privește înființarea unei afaceri în România, cum ar fi înregistrarea societății și obținerea autorizațiilor necesare.

Pe lângă asistența legală, un avocat specializat în imigrație poate oferi și informații importante cu privire la cultura de afaceri din România și la regulile nescrise ale interacțiunilor cu partenerii de afaceri români.

În concluzie, începerea unei afaceri ca imigrant în România poate fi o provocare, dar cu ajutorul unui avocat specializat în imigrație, poate fi mult mai ușor și mai eficient. Este important să se efectueze cercetări detaliate înainte de înființarea afacerii și să se aibă încredere în resursele disponibile, cum ar fi avocații specializați în imigrație, pentru a asigura succesul afacerii.

Citeste

Rolul asociatului în firmă. Drepturile și obligațiile acestuia. Cum pot avea loc schimbări în acționariatul unei societăți.

1. Definiția asociatului
Asociatul este o persoană fizică sau juridică (indiferent de naționalitate) care deține părți sociale în cadrul unei societăți comerciale.

2. Cum poate deveni o persoană asociat într-o societate?
O persoană poate deveni asociat în cadrul unei firme prin două modalități:
a) Înfiițează ea însăși o societate (singură sau cu alte persoane).
b) Când intră într-o societate deja existentă.

3. Cum poate o persoană să intre ca asociat într-o societate?
a) Prin cesiunea (transferul) părților sociale de la un asociat existent. Cesiunea poate fi făcută prin vânzare și prin donație.
b) Când persoana care vrea să intre în societate majorează capitalul social prin aport la capitalul inițial al firmei.
c) Prin succesiune când un asociat moare și lasă moștenire părțile sale sociale.

4. În ce poate consta aportul adus în societate?
Aportul adus în societate de asociați la înființare sau la majorarea capitalului poate consta în:
a) În numerar;
b) În bunuri mobile sau imobile;
c) În bunuri incorporale;
d) În prestații și cunoștințe specifice.

5. Cine poate fi asociat într-o firmă?
Orice persoană care are capacitate juridică de exercițiu poate avea calitatea de asociat în firmă.

6. Un minor poate avea calitatea de asociat într-o firmă?
În principiu, pentru ca o persoană fizică să poată fi asociat într-o firmă (SRL) trebuie să aibă capacitate deplină de exercițiu; adică trebuie să aibă vârsta de minim 18 ani și să nu fie pusă sub interdicție judecătorească.
Considerăm că un minor poate avea calitatea de asociat în condițiile art. 40 C.civ. privind capacitatea de exercițiu anticipată. Astfel, pentru motive temeinice și dacă a împlinit 16 ani, instanța de tutelă poate acorda minorului capacitate deplină de exercițiu.

7. Cine nu poate fi asociat într-o firmă?
Nu pot deține calitatea de asociat într-o firmă:
a) Minorii (cu excepția cazului când i-a fost acordată de instanță capacitatea anticipată);
b) Interzișii judecătorești;
c) Persoanele condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, pentru infracțiunile prevăzute de art. 143 – 145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței;
d) Persoanele care au cazier judiciar;
e) Anumite categorii profesionale, cum ar fi judecătorii și procurorii.

8. Cum poate avea loc pierderea calității de asociat?
Pierderea calității de asociat poate avea loc prin:
a) Cesiunea părților în societate;
b) Executarea silită a părților sociale;
c) Moartea asociatului (persoană fizică) sau încetarea personalității juridice (persoană juridică);
d) Faliment;
e) Punerea sub interdicție judecătorească;
f) Retragerea asociatului din societate;
g) Excluderea asociatului din societate de către instanța judecătorească.

9. Care sunt drepturile asociaților?
a) Asociații au dreptul de a consulta registrele și situațiile financiare ale societății și de a lua cunoștință de orice document al societății;
b) Asociații numesc în funcție administratorii și cenzorii. Tot ei au dreptul de a-i revoca din funcție și a le da descărcare de activitatea lor;
c) Asociații au dreptul de a încheia un contract de audit financiar pentru supravegherea situației financiare a societății;
d) Asociații au dreptul de a fi angajați în cadrul societății;
e) Asociatul unic sau asociații care îndeplinesc fracția prevăzută de lege au dreptul să aducă schimbări în actul constitutiv al societății;
f) Asociații au dreptul de a participa la împărțirea profitului societății.

10. Care sunt obligațiile asociaților?
a) Asociații au obligația de a contribui la formarea capitalului social al societății, prin aporturi bănești, bunuri, prestații sau cunoștințe specifice.
b) Asociații au obligația de a aproba bilanțul societății și contul de profit și pierderi, cât și repartizarea beneficiilor și plata dividendelor în condițiile prevăzute de lege.
c) Obligație de neconcurență. Este interzisă orice concurență făcută de asociat societății din care face parte, prin acte sau fapte săvârșite pe cont propriu sau pe contul unei alte persoane.
d) Asociații au obligația de a contribui la pierderile societății în condițiile prevăzute de actul constitutiv.

11. Asociatul poate reprezenta societatea în justiție?
Asociatul nu are dreptul de a reprezenta societatea în justiție. Societatea va fi reprezentată în justiție de administrator, iar pentru a fi valabilă reprezentarea societății de către asociat trebuie modificat actul constitutiv al acesteia prin revocarea administratorului și/sau desemnarea unui nou administrator cu putere de reprezentare în persoana asociatului și cu asigurarea publicității corespunzătoare.

12. Contractul de închiriere sau de comodat pentru stabilirea sediului social trebuie înregistrat la ANAF?
Dacă sediul social are la bază un contract de chirie, iar locatorul (proprietarul imobilului) este persoană fizică, atunci contractul va trebui înregistrat la ANAF.
Pentru contractele de comodat și contractele de închiriere în care locatorul este o persoană juridică nu există obligația înregistrării contractului la ANAF.

13. Cum înființez o societate cu răspundere limitată (SRL)?
Înainte de a trece la înființarea firmei, viitorul asociat trebuie să facă rezervarea denumirii firmei. Cererea de verificare a disponibilității denumirii se completează cu 3 denumiri (în ordinea preferințelor) și se depune la Registrul Comerțului. După ce denumirea este aprobată, se poate proceda la înființarea societății.

Înființarea firmei are loc la Oficiul Registrului Comerțului din raza căreia se află sediul social al societății.

Procedura poate fi urmată atât online, cât și fizic, prin depunerea dosarului complet și corect întocmit pe site-ul https://portal.onrc.ro sau la sediul Registrului Comerțului. Pentru orice neconcordanță în întocmirea actelor, procedura va fi amânată până la remedierea erorilor.

Citeste

5 situatii in care ai nevoie de un avocat specializat in dreptul civil

Dreptul civil este o ramura a dreptului care reglementeaza relatiile dintre persoane, inclusiv probleme legate de proprietate, mostenire, contracte si alte aspecte legale importante. Aceste probleme pot fi extrem de complexe si pot necesita cunoastere avansata si experienta in domeniu pentru a fi gestionate cu succes.

Un avocat specializat in dreptul civil poate fi esential in aceste situatii, ajutandu-va sa navigati prin labirintul complex al legii si sa obtineti rezultate pozitive. In acest articol, vom discuta cinci situatii in care ar trebui sa va angajati un avocat specializat in dreptul civil pentru a va proteja interesele si pentru a va ajuta sa obtineti drepturile si compensatiile cuvenite.

  1. Divortul – O divortare poate fi un proces complicat, mai ales daca exista copii implicati sau proprietati comune de impartit. Un avocat specializat in dreptul civil poate ajuta la obtinerea unui acord echitabil si la gestionarea cu succes a procesului de divort.
  2. Probleme de mostenire – Daca exista neintelegeri intre mostenitori, sau daca se suspecteaza ca un testament a fost falsificat, este important sa se angajeze un avocat specializat in dreptul civil pentru a gestiona problemele de mostenire. Acesta poate ajuta la determinarea drepturilor si obligatiilor fiecarui mostenitor, si poate ajuta la solutionarea conflictelor care pot aparea.
  3. Daunele cauzate de accidente – Daca ati suferit un accident din vina altcuiva, un avocat specializat in dreptul civil poate ajuta la obtinerea unei compensatii echitabile pentru daunele suferite. Acesta poate evalua situatia si poate recomanda cele mai bune masuri legale pentru a va proteja interesele.
  4. Contracte – O mare varietate de probleme pot aparea in ceea ce priveste contractele, de la incalcarea lor la neintelegeri in legatura cu clauzele. Un avocat specializat in dreptul civil poate ajuta la negocierea si redactarea contractelor, precum si la gestionarea situatiilor in care acestea sunt incalcate.
  5. Probleme legate de proprietate – Aceasta poate include probleme cu chiriasii, vecinii sau proprietarii anteriori. Un avocat specializat in dreptul civil poate ajuta la solutionarea problemelor legate de proprietate, inclusiv la obtinerea compensatiilor pentru daunele suferite.

Concluzie: In concluzie, un avocat specializat in dreptul civil poate fi de mare ajutor in multe situatii legate de dreptul civil. Daca intampinati oricare dintre problemele discutate in acest articol, este important sa va angajati un avocat specializat pentru a va ajuta sa va protejati interesele si sa obtineti rezultate pozitive.

Citeste

Străinii titulari ai dreptului de şedere temporară în scop de muncă pot lucra pentru mai mulți angajatori?

Da, străinii care au un contract de muncă cu normă întreagă pe teritoriul României pot să mai lucreze la un alt angajator fără a avea nevoie de aviz de angajare, dar numai cu un contract de muncă cu timp parțial, în care durata muncii să nu depășească 4 ore pe zi.

Citeste

Rolul administratorului în societatea cu răspundere limitată. Remunerarea acestuia. Cum poate fi schimbat.

1. Definiția administratorului:
Administratorul este persoana care reprezintă societatea comercială cu răspundere limitată (SRL) în relația cu Oficiul Registrului Comerțului de la momentul înființării sale și până la momentul în care societatea este radiată definitiv. De asemenea, acesta este persoana care conduce societatea și o angajează în raporturile de afaceri cu terții.

2. Cine poate fi numit administrator?
Administratorul unei societăți poate fi o persoană fizică sau o persoană juridică.

3. Ce condiții trebuie să îndeplinească persoana fizică pentru a putea fi numită administratorul societății?
Pentru a putea fi numită administratorul unei societăți persoana fizică trebuie să îndeplinească o serie de condiții:

a) Să aibă capacitate deplină de folosință și exercițiu. Astfel, orice administrator trebuie să aibă vârsta minimă de 18 ani și să nu fie declarat incapabil de lege (interzis judecătoresc).
b) Să nu fie incompatibilă. Nu vor putea exercita mandatul de administrator persoanele declarate de lege incompatibile și care ar putea crea o situație de conflict de interese între conducerea societății și desfășurarea celeilalte activități profesionale. Astfel, persoanele care ocupă funcții publice, magistrații, avocații, notarii, executorii judecătorești etc. nu vor putea avea calitatea de administrator într-o societate.
c) Să nu fi fost condamnată definitiv pentru una din următoarele infracțiuni:

  • condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, pentru infracțiunile prevăzute de art. 143 – 145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
    d) Să nu aibă cazier fiscal. Verificarea se face de către Oficiul Registrului Comerțului în baza CNP-ului persoanelor române sau cu rezidență declarată în România.

4. Ce condiții trebuie să îndeplinească persoana juridică pentru a putea fi numită administratorul societății?
Dacă la conducerea societății este numită o persoana juridică aceasta are obligația să își desemneze un reprezentant permanent, persoană fizică, care este supus acelorași condiții și obligații ca administratorul persoană fizică.
La fel ca în cazul persoanei fizice nici persoana juridică nu poate avea cazier fiscal. În acest caz reprezentantul persoanei juridice va da o declarație notarială pe proprie răspundere prin care își asumă acest lucru.
În cazul în care persoana juridică este numită administrator recomandăm să se respecte principiul specialității capacității de folosință și să se prevadă în actul constitutiv al societății obiectul de activitate privind operațiunile manageriale și gestiunea afacerilor comerciale (CAEN 7022 – Activități de consultanță pentru afaceri și management).

5. Cine face numirea administratorului?
Numirea administratorului se face de către asociații fondatori sau asociatul unic prin actul constitutiv depus la înființarea societății. Dacă numirea are loc ulterior înființării societății aceasta se face printr-o hotărâre a Adunării generale a asociaților.

6. O societate cu răspundere limitată poate avea mai mulți administratori?
Da, o societate poate avea mai mulți administratori. Aceștia pot fi numiți inițial prin actului constitutiv de către fondatori sau pot fi revocați și adăugați pe parcurs.

7. Administratorul unei societăți cu răspundere limitată este echivalentul reprezentantului legal al acesteia?
Doar administratorul căruia i-a fost acordat dreptul să reprezinte societatea (cu titlu permanent și general) și pentru care sunt îndeplinite formalitățile de opozabilitate la registrul comerțului va avea calitatea de reprezentant legal al societății.

8. Cum poate fi remunerat administratorul societății?
Administratorul societății poate fi remunerat astfel:
a) Prin încheierea unui contract de administrare a societății;
b) Prin încheierea unui contract individual de muncă.
c) Prin primirea unei indemnizații lunare brute și participarea la profitul net al societății în cazul în care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar al societății.

9. Cum pot înceta raporturile juridice dintre administrator și societate?
Raporturile juridice dintre administrator și societate pot înceta prin:

  • revocarea administratorului de către asociați;
  • renunțarea la mandat a administratorului;
  • decădere, ca urmare a intervenirii unei condamnări definitive pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 6 alin. (2) din Legea 31/1990;
  • expirarea termenului de mandat când a fost dat pe o perioadă de timp determinată;
  • îndeplinirea de către administrator a mandatului primit;
  • decesul administratorului sau dizolvarea societății.

10. Cum poate fi schimbat administratorul unei societăți?
Administratorul unei societăți poate fi înlocuit (revocat) la voința fondatorilor (asociaților). Aceștia vor emite o hotărâre a adunării generale a asociaților (hotărâre AGA) în care va fi menționată revocarea vechiului administrator și numirea celui care îi va lua locul. Pentru ca revocarea să fie eficace este necesar acordul tuturor asociaților și să fie îndeplinite formalitățile de opozabilitate la registrul comerțului.

11. Care este procedura pentru schimbarea administratorului?
Schimbarea administratorului se face la Oficiul Registrului Comerțului din raza căreia se află sediul social al societății.

Procedura poate fi urmată atât online, cât și fizic, prin depunerea dosarului complet și corect întocmit pe site-ul https://portal.onrc.ro sau la sediul Registrului Comerțului. Pentru orice neconcordanță în întocmirea actelor, procedura va fi amânată până la remedierea erorilor.

Pentru depunerea dosarului online este necesară crearea unui cont de utilizator și deținerea unei semnături electronice eliberată de un furnizor de servicii de certificare acreditat de Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională.

12. Ce documente trebuie să conțină dosarul depus la Oficiul Registrului Comerțului pentru schimbarea administratorului?

a) Cererea de înregistrare (original). Este vorba despre un formular ce poate fi descărcat de pe site-ul www.onrc.ro.
b) Actul modificator al actului constitutiv în original (hotărârea adunării generale a asociaților/decizia asociatului unic sau actul adițional la actul constitutiv). În cazul în care actul modificator este un act adițional în formă autentică, nu se va mai depune și hotărârea adunării generale în baza căreia acesta a fost încheiat.
La dosar se va atașa și contorul de cuvinte al actului modificator în funcție de care se va stabili tariful de publicare în Monitorul Oficial; lipsa acestuia amână procedura și duce la întoarcerea dosarului către depunător.
c) Actul constitutiv actualizat (original). Actul constitutiv actualizat va cuprinde modificările prevăzute în actul modificator.
d) Declarațiile date pe proprie răspundere de către noul administrator, din care să rezulte că acceptă numirea și că îndeplinește condițiile legale pentru deținerea acestor calități (original). Declarația poate fi făcută în formă autentică de notarul public, în formă atestată de avocat în condițiile Legii nr. 51/1995 sau cu darea de dată certă prin serviciile de asistență din cadrul ORC.
e) Actul de identitate al noului administrator (copie).
f) Specimenul de semnătură al administratorului. Specimenul de semnătură al noului administrator al societății se depune la Oficiul Registrului Comerțului odată cu cererea de înregistrare, dacă au fost numiți prin actul constitutiv și pot fi date în fața directorului ORC sau a înlocuitorului acestuia care va certifica semnătura, sau în formă autentică la notarul public.
g) Dovada privind plata tarifului legal de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

În anumite cazuri pot fi cerute documente suplimentare, cum ar fi:

a) Certificatul eliberat de cenzori privind depunerea garanției în cazul schimbării membrilor organelor de administrare și/sau de conducere ale GIE și ale societăților cooperative (original sau copie certificată).
b) Declarația autentică pe propria răspundere a persoanei fizice cetățean străin, în nume propriu sau ca reprezentant al persoanei juridice străine care nu este înregistrată fiscal în România, în original și, după caz, traducerea realizată de un traducător autorizat a cărui semnătură să fie legalizată de un notar public.
c) Actul de înregistrare al persoanelor juridice române care dețin calitatea de administrator.
d) Împuternicire specială (în formă autentică), avocațială sau delegație pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalitățile legale (original).

13. Cât timp durează procedura schimbării administratorului?

În mod normal, procedura de schimbare a administratorului durează 3 zile lucrătoare, dacă toate actele sunt depuse corect și complet. În cazul în care, la verificare, se constată că dosarul nu este întocmit corespunzător, procedura va fi amânată până la suplinirea lipsurilor.

14. Administratorul poate împrumuta bani de la societate?

Administratorul se poate împrumuta de la societate în limita a maxim 5.000 de euro.

În orice caz, este interzisă creditarea de către societate a administratorilor acesteia, prin intermediul unor operațiuni precum:

a) acordarea de împrumuturi administratorilor;
b) acordarea de avantaje financiare administratorilor cu ocazia sau ulterior încheierii de către societate cu aceștia de operațiuni de livrare de bunuri, prestări de servicii sau executare de lucrări;
c) garantarea directă ori indirectă, în tot sau în parte, a oricăror împrumuturi acordate administratorilor, concomitentă ori ulterioară acordării împrumutului;
d) garantarea directă ori indirectă, în tot sau în parte, a executării de către administratori a oricăror alte obligații personale ale acestora față de terțe persoane;
e) dobândirea cu titlu oneros ori plata, în tot sau în parte, a unei creanțe ce are drept obiect un împrumut acordat de o terță persoană administratorilor ori o altă prestație personală a acestora.

Excepție de la regula mai sus stabilită este în cazul în care operațiunea este încheiată de societate în condițiile exercitării curente a activității sale, iar clauzele operațiunii nu sunt mai favorabile decât cele pe care, în mod obișnuit, societatea le practică față de terțe persoane.

Citeste

Spania: Noua Destinație de Top pentru Nomazii Digitali și Investitori! 🇪🇸

Îți dorești să trăiești într-o țară minunată fără a face investiții majore? Spania este acum alegerea perfectă, oferind rezidență fără investiții!

De ce să alegi Spania?

  • Climat minunat și peisaje de vis
  • Costuri de trai accesibile
  • Comunitate vibrantă de nomazi digitali și investitori

Dacă trăiești din investiții sau afaceri și nu trebuie să muncești zi de zi, Spania te așteaptă cu brațele deschise! Nu rata șansa de a te bucura de un stil de viață relaxat și plin de oportunități.

Schimbă-ți viața acum și alege Spania ca noua ta casă!

#NomaziDigitali #Spania #RezidențăFărăInvestiții #Investitori #StilDeViațăRelaxat

Citeste
Servicii de avocatură și consultanță juridică

Ai nevoie de ajutor? Contactează-mă acum.

Fie că vrei să știi ce pași urmează, cât costă serviciile sau dacă mă pot ocupa de cazul tău, trimite-mi un mesaj. Răspund în cel mai scurt timp.
0/200
Thank you! Your submission has been received!
Oops! Something went wrong while submitting the form.