Da, străinii care au dreptul de ședere temporară pentru scopuri de studiu pot să lucreze în România fără a avea nevoie de un aviz de muncă. Cu toate acestea, ei pot încheia doar contracte individuale de muncă cu timp parțial, care să nu depășească 4 ore pe zi.
În principiu, în cazul în care angajatorul a plătit un curs de formare pentru angajat, acesta poate recupera sumele avansate.
Această soluție este posibilă atunci când angajatul nu și-a respectat obligațiile (de obicei, o perioadă în care salariatul să continue activitatea pentru angajator), iar prevederile clauzei de formare profesională au fost scrise specific și nu la modul general.
În practică angajatorul poate întâmpina dificultăți serioase în recuperarea banilor atunci când clauzele cu privire la formarea profesională nu au fost definite corespunzător sau îi poate recupera parțial atunci când angajatul și-a respectat unele obligații.
Activitățile ce au ca scop implementarea și respectarea politicilor interne ale angajatorului, asigurarea instructajului privind sănătatea și securitatea în muncă sau alte aspecte organizatorice în cadrul angajatorului nu pot intra în sfera pregătirii profesionale pentru care salariatul ar putea fi obligat la restituirea costurilor suportate de către angajator.
Închirierea unui apartament apare ca o operațiune simplă. În realitate însă este necesar să fim atenți la toate detaliile acestuia pentru a nu avea neplăceri mai târziu, atât prin prisma chiriașului, cât și a proprietarului.
Mai jos am nuanțat pașii pe care trebuie să-i facă orice persoană care dorește să închirieze un apartament.
1. Vizionați apartamentul și cădeți de acord cu proprietarul asupra aspectelor și clauzelor esențiale
Evitați proprietarii care impun clauze de genul „stai sub un an pierzi garanția” sau „vreau să predai apartamentul în aceeași stare cum l-ai primit”. Evident, puteți închiria și pleca mai devreme dacă respectați preavizul, dar cu proprietarii dificili garanția cel mai probabil o mai recuperați în instanță.
Referitor la garanție, de regulă se folosește o clauză de bun-simț pentru ambele părți; de cele mai multe ori se stipulează că aceasta se returnează la momentul plecării chiriașului, urmându-se a se reține contravaloarea întreținerii pe 1-2 luni în funcție de cum vine întreținerea la acel apartament și, bineînțeles, în cazul în care uzura apartamentului este una normală.
2. Încheiați contractul în scris și asigurați-vă că este semnat de adevăratul proprietar și adevăratul chiriaș.
3. Faceți poze la apartament înainte să vă mutați. Acestea vor constitui anexa nr. 1 a contractului de închiriere.
4. Încheiați un proces verbal de inventariere a bunurilor din apartament. Acesta va fi anexa nr. 2 a contractului de închiriere.
5. Înregistrați contractul la Anaf pentru a-i da acestuia caracter executoriu.
Acest lucru este util mai ales proprietarilor deoarece contractul luat în evidență de către Anaf constituie titlu executoriu în caz de neplată a chiriei sau proprietarul poate recurge la procedura evacuării imediat după încetarea contractului. Aceste avantaje există și atunci când contractul de închiriere este legalizat la notar; în practică însă se evită legalizarea contractului de închiriere din pricina costurilor suplimentare.
Înregistrarea contractului de închiriere este o operațiune foarte simplă și poate fi făcută și online dacă proprietarul deține o semnătură electronică.
Înregistrarea contractului la Anaf rămâne totuși facultativă și nu se confundă cu fiscalizarea veniturilor de către proprietar, care este obligatorie și se face prin declarația unică.
În momentul în care au fost îndeplinite aceste cinci condiții contractul se va executa în condiții optime în marea majoritate a cazurilor.
Nerespectarea clauzelor prevăzute în contractul de închiriere sunt rezolvate exclusiv de instanța civilă, deci implicarea poliției nu va rezolva eventualele probleme apărute.
În ultimii ani România se confruntă din ce în ce mai mult cu o criză a forței de muncă în anumite industrii astfel încât mulți antreprenori sunt nevoiți să angajeze personal din afara țării.
Din acest motiv Ministerul Muncii a propus, pentru anul 2024, un contingent de 140.000 de lucrători străini nou admişi pe piaţă, pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă înregistrat în domenii precum cel al construcţiilor de clădiri, de drumuri, în restaurante, transporturi rutiere, hoteluri, panificaţie ș.a.
La nivel global, migrația forței de muncă, reprezintă un fenomen normal și are loc între toate statele lumii. Cea mai accentuată formă a migrației este reprezentă însă de locuitorii țărilor sărace care, în căutarea unui trai mai bun, aleg să muncească în țări mai dezvoltate economic care le oferă posibilitatea de a avea un salariu, de regulă, de cel puțin trei ori mai mare decât în țara de origine.
Din acest motiv și în România a luat amploare angajarea imigranților din Asia deoarece beneficiile angajării personalului străin depășesc de cele mai multe ori costurile aducerii acestor persoane pe teritoriul țării.
Majoritatea antreprenorilor care au angajat personal străin spun că angajarea imigranților are numeroase beneficii.
Aceștia precizează în primul rând că lucrătorii asiatici sunt dispuși să presteze munci pentru care nu mai găsesc angajați români.
De asemenea, în general, imigranții sunt persoane muncitoare și dedicate locului de muncă. Odată veniți în România aceștia încheie un contract de muncă pe minim un an de zile cu posibilitate de prelungire ceea ce oferă antreprenorului stabilitate și predictibilitate în desfășurarea activității.
În Asia exista o varietate foarte mare de angajați, atât calificați, cât și necalificați din care antreprenorii români pot alege ce își doresc după nevoile lor. Desființarea Școlilor de Arte și Meserii în anul 2009 de către guvernarea de la acea vreme a dus, în mod firesc, la o criză de „meseriași” în prezent, cum ar fi sudori, frezori, strungari, electricieni, instalatori etc.
Majoritatea muncitorilor calificați din România au plecat în Vestul Europei să lucreze pentru aceleași rațiuni pentru care lucrătorii asiatici vor sa emigreze la noi în țară. Fiind un deficit major de muncitori calificați antreprenorii sunt practic obligați să angajeze imigranți din moment ce nu pot oferi angajaților români salarii ca în Vestul Europei și nici nu au garanția că, odată format un angajat român într-o anumită meserie, acesta nu va pleca și el mai târziu să lucreze în afara țării.
Imigranții, cu precădere cei din Asia, sunt obișnuiți să lucreze 10 ore pe zi, inclusiv sâmbăta. Același program de lucru îl au, de cele mai multe ori, inclusiv în România.
În general, lucrătorii din Asia sunt persoane oneste care vin în România să muncească și să câștige bani pentru întreținerea familiilor lor din țara de origine. Ei nu refuză orele suplimentare de muncă și sunt conștienți de faptul că depind de locul lor de muncă de aici.
Cu toate că avantajele angajării imigranților sunt incontestabile și depășesc în mod cert dezavantajele, nu toți antreprenorii sunt dispuși să își asume procedura angajării imigranților.
În primul rând menționăm durata acestui proces. Astfel, din momentul selectării persoanei pe care o consideră potrivită până la momentul în care va lucra efectiv vor trece, în medie, 3 luni pentru obținerea avizului de muncă. După obținerea avizului de muncă este necesară obținerea vizei de către viitorul angajat caz în care sunt necesare aprox. 3-6 luni în funcție de țara sa de origine.
De la caz la caz, antreprenorul va suporta costurile privind procedurile legale de aducere a imigrantului în România. Aici enumerăm în primul rând obținerea avizului de muncă pe care societatea îl va obține, taxele aferente, comisioanele agenției de plasare a forței de muncă, costurile cu acomodarea acestuia în România etc.
În practică există numeroase agenții de plasare a forței de muncă care oferă acest serviciu în schimbul unei sume fixe de ordinul a câteva sute de euro. Există chiar și agenții care nu percep niciun fel de comision angajatorului pentru acest tip de servicii. De cele mai multe ori în aceste cazuri are loc o selecție precară a viitorului angajat lucru ce poate face ca persoana venită să nu corespundă locului de muncă.
Imigranții, deși sunt muncitori dedicați, nu sunt angajați foarte ieftini raportat la nivelul salarial existent în România. Pentru a angaja un imigrant este necesar ca acesta să fie plătit cel puțin cu salariul minim pe economie dacă este necalificat, respectiv minimum 500-550 euro net dacă este calificat. Pe lângă acest salariu este recomandat ca antreprenorul să îi asigure acestuia cazare și mâncare (sau o sumă fixă lunară de minimum 400 de lei de multe ori aceasta echivalându-se cu bonurile de masă primite).
Deși imigranții sunt dispuși sa lucreze mai multe de 40 de ore pe săptămână, antreprenorii trebuie să aibă în vedere dispozițiile Codului Muncii care prevăd că, de regulă, o persoană nu poate lucra mai mult de 48 de ore pe săptămână la un angajator. Această dispoziție se aplică în aceeași măsură și contractelor de muncă încheiate cu imigranții.
Astfel, antreprenorii trebuie să acorde o importanță deosebită tuturor prevederilor legale deoarece au existat cazuri în care imigranții au acționat în judecată angajatorii români pentru nerespectarea dispozițiilor Codului muncii și au avut câștig de cauză.
În unele cazuri, excepționale, imigranții nu își respectă obligațiile și odată ajunși în România pleacă în alte țări din Vestul Europei pentru salariile mai mari. În acest caz antreprenorul poate rămâne cu un prejudiciu dacă nu a prevăzut în mod corespunzător detaliile acestor circumstanțe cu agenția de plasare a forței de muncă.
Totodată, antreprenorul trebuie să fie diligent în relația cu Inspectoratul de Imigrări deoarece poate fi susceptibil de amenzi în cazul în care nu își îndeplinește obligațiile.
Ulterior angajării antreprenorul trebuie să asigure imigrantului inclusiv transportul acestuia la locul de muncă și să aibă în vedere dispozițiile Ordonanței nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României.
Pentru ca un imigrant din afara Uniunii Europene să poată fi angajat în România este necesară parcurgerea mai multor etape și anume obținerea:
Avizul de muncă:
Viza de ședere:
Permisul de ședere:
Procedura de angajare a unui imigrant poate fi considerată dificilă și se întinde pe parcursul a mai multe luni. De asemenea, trebuie acordată atenție sporită fiecărui detaliu, mai ales dacă societatea se află la obținerea primului aviz de muncă.
Acest lucru este imperios necesar deoarece odată refuzat un aviz de muncă de către Inspectoratul de Imigrări acest lucru va intra în istoricul societății și astfel poate fi compromisă orice șansă a acesteia de a mai obține pe viitor un asemenea document.
Demersul necesită supervizare atentă și este recomandat a fi realizat de un profesionist încă de la selecția lucrătorilor și până la încetarea contractului de muncă cu imigrantul.
Cabinetul nostru de avocatură vine în ajutorul antreprenorilor care doresc angajarea străinilor. În acest sens, oferim servicii complete clienților noștri prin care îi scutim de toată birocrația acestei proceduri și le oferim sprijin pe toată durata colaborării acestuia cu imigrantul ce urmează a fi angajat.
Chiar dacă ești acuzat de trafic de droguri se poate o obține o pedeapsă mai blândă, neprivativă de libertate sau chiar achitarea.
Sentința nr. 85/2017 a Tribunalului Prahova face referire la un caz penal în care mai mulți inculpați au fost acuzați de infracțiuni legate de droguri. Procurorii au trimis în judecată mai mulți indivizi, inclusiv pe inculpata AA pentru diferite infracțiuni legate de droguri. Inculpații au fost acuzați de trafic și deținere ilegală de droguri.
În urma procesului, instanța a ajuns la concluzia că inculpata AA nu a putut fi condamnată pentru deținerea ilegală de droguri în scop personal, deoarece nu s-a putut dovedi că ea deținea droguri la domiciliul său sau asupra sa. Nu au fost găsite dovezi concludente care să ateste că ea avea în posesie substanțe interzise în vederea consumului propriu.
În consecință, instanța a achitat inculpata AA de acuzațiile care i-au fost aduse. Sentința a luat în considerare faptul că pentru a dovedi infracțiunea de deținere ilegală de droguri, este necesară existența unor probe solide care să demonstreze că persoana a avut substanțele respective în posesie pentru o perioadă semnificativă de timp. De asemenea, lipsa de probe concrete și lipsa de substanțe interzise găsite asupra inculpatei au contribuit la decizia de achitare.
Indiferent dacă ești sau nu cetățean român, dacă ai datorii fiscale către statul Român, există șanse ca tu să intri sub incidența legii. Iată câteva informații utile despre codul NIF și modul în care poate fi obținut.
Codul NIF (Număr de Identificare Fiscală) reprezintă un document și un număr prin intermediul căruia ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală) te identifică în scopuri fiscale. Acest cod îți permite să plătești legal taxele către statul român, chiar dacă nu ești rezident în România.
Codul NIF trebuie obținut de către cetățenii străini care au obligații fiscale în România, rezultate din diverse activități precum vânzarea sau cumpărarea unei locuințe, contracte de leasing sau obținerea de dividende, printre altele.
În general, rezidenții care au deja un cod numeric personal (CNP), care este și menționat pe permisul de rezidență, nu sunt obligați să solicite și codul NIF.
Există mai multe modalități de a obține codul NIF: în persoană la sediul ANAF, prin delegarea unui reprezentant autorizat, care să depună cererea în numele tău cu o procură autentificată de un notar sau prin intermediul unui cabinet de avocatură.
Primul pas în obținerea codului NIF este completarea Formularului 030 de înregistrare fiscală/declarație de mențiuni pentru persoane fizice străine. Acest formular poate fi obținut atât fizic de la sediul ANAF, cât și online.
Formularul 030 trebuie completat și depus la momentul primei înregistrări fiscale, dar și în cazul modificării informațiilor esențiale precum sursele de venit sau venitul total.
Formularul trebuie completat în detaliu, iar la el trebuie atașate mai multe documente, printre care:
Documentele necesare pot fi depuse fie personal la sediul ANAF din raza teritorială a domiciliului reprezentantului tău din România, fie prin poștă cu confirmare de primire. Recomandarea este totuși să depui cererea personal sau prin reprezentant, astfel încât să primești eventualele modificări sau cerințe suplimentare de la ANAF.
Termenul de obținere a codului NIF este în general de aproximativ 30 de zile. Există și posibilitatea depunerii unei cereri pentru eliberarea de urgență a documentului la sediul ANAF.
Lipsa codului NIF poate avea consecințe serioase. Fără acest cod, nu vei putea plăti taxele sau depune declarațiile fiscale, riscând sancțiuni financiare mari din partea ANAF. În plus, băncile pot refuza deschiderea unui cont bancar în cazul tău, mai ales dacă nu ești cetățean al Uniunii Europene. De asemenea, poți fi supus dublei impozitări și vei fi obligat să plătești taxe atât în România, cât și în țara ta de origine.
În concluzie, obținerea codului NIF este esențială pentru persoanele fizice nerezidente care au obligații fiscale în România. Acest cod permite respectarea legilor fiscale și evitarea problemelor și sancțiunilor financiare. Prin urmare, este important să urmezi procedurile necesare și să depui toate documentele cerute pentru obținerea codului NIF într-un timp rezonabil.
Prin intermediul cabinetului nostru de avocatură, vă putem oferi suportul necesar pentru obținerea codului NIF într-un timp foarte scurt, de regulă, în câteva zile.
Potrivit art. 81 (6) din Codul Muncii în situația în care în perioada de preaviz contractul individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător.
Astfel, dacă în interiorul perioadei de preaviz intervine o situație în care angajatul are nevoie de concediu medical, perioada în care nu s-a aflat la muncă nu se va scădea din zilele de preaviz.
Cesiunea părților sociale în cadrul unei societăți poate fi făcută prin două modalități:
I. Prin majorarea capitalului social al firmei
II. Prin transferul părților sociale ale unui asociat către o altă persoană.
Prima modalitate este considerată varianta mai rapidă prin care o persoană poate intra în acționariatul unei societăți și durează câteva zile.
A doua variantă, care presupune transferul părților sociale, durează aproape 60 de zile, deoarece hotărârea AGA sau decizia asociatului unic trebuie să respecte termenul de publicitate de 30 zile în Monitorul Oficial.
Intrarea unui asociat nou în firmă poate fi făcută prin majorarea capitalului social al societății. De exemplu, dacă asociatul unic dorește să cesioneze 95% din părțile sale sociale către o altă persoană, aceasta din urmă va trebui să majoreze capitalul social al firmei cu 3.800 de lei (în ipoteza unui capital social inițial de 200 lei).
Procedura la Registrul Comerțului durează aproximativ 3 zile dacă toate actele sunt depuse corect și complet. În cazul în care, la verificare, se constată că dosarul nu este întocmit corespunzător, procedura va fi amânată până la suplinirea lipsurilor.
Majorarea capitalului social se face la Oficiul Registrului Comerțului din raza căreia se află sediul social al societății.
Procedura poate fi urmată atât online, cât și fizic, prin depunerea dosarului complet și corect întocmit pe site-ul https://portal.onrc.ro sau la sediul Registrului Comerțului. Pentru orice neconcordanță în întocmirea actelor, procedura va fi amânată până la remedierea erorilor.
Pentru depunerea dosarului online este necesară crearea unui cont de utilizator și deținerea unei semnături electronice eliberată de un furnizor de servicii de certificare acreditat de Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională.
a) Cererea de înregistrare (original). Formularul poate fi descărcat de pe site-ul www.onrc.ro.
b) Actul modificator al actului constitutiv în original (hotărârea adunării generale a asociaților/decizia asociatului unic sau actul adițional la actul constitutiv). În cazul în care actul modificator este un act adițional în formă autentică, nu se va mai depune și hotărârea adunării generale în baza căreia acesta a fost încheiat.
La dosar se va atașa și contorul de cuvinte al actului modificator, în funcție de care se va stabili tariful de publicare în Monitorul Oficial; lipsa acestuia amână procedura și duce la întoarcerea dosarului către depunător.
c) Dovezile privind efectuarea vărsămintelor aporturilor la capitalul social.
d) Actul constitutiv actualizat. Acesta va cuprinde modificările prevăzute în actul modificator.
e) Dovada privind plata tarifului legal de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.
Transmiterea părților sociale se poate face către o persoană din afara firmei (procedură ce presupune două etape la Registrul Comerțului) sau către un alt asociat din cadrul aceleiași firme (în acest caz procedura presupune o singură etapă la Registrul Comerțului).
Procedura la Registrul Comerțului durează 3 zile dacă toate actele sunt depuse corect și complet. În cazul în care, la verificare, se constată că dosarul nu este întocmit corespunzător, procedura va fi amânată până la suplinirea lipsurilor.
Cesiunea părților sociale se face la Oficiul Registrului Comerțului din raza sediului social al societății.
Procedura poate fi urmată atât online, cât și fizic, prin depunerea dosarului complet și corect întocmit pe site-ul https://portal.onrc.ro sau la sediul Registrului Comerțului.
Pentru depunerea dosarului online este necesară crearea unui cont de utilizator și deținerea unei semnături electronice eliberată de un furnizor de servicii de certificare acreditat de Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională.
a) Cererea de depunere și menționare acte (original). Formularul poate fi descărcat de pe site-ul www.onrc.ro.
b) Actul modificator al actului constitutiv în original (hotărârea adunării generale a asociaților/decizia asociatului unic sau actul adițional la actul constitutiv).
c) Actul constitutiv actualizat. Acesta va cuprinde modificările prevăzute în actul modificator.
d) Contractul de cesiune, în original. Dacă actul modificator conține toate clauzele referitoare la drepturile și obligațiile cedentului și cesionarului și a fost semnat de aceștia, contractul de cesiune nu mai este necesar.
e) Copii certificate de pe actele de identitate ale persoanelor fizice și, după caz, de pe certificatele de înregistrare ale persoanelor juridice care dobândesc calitatea de asociați.
f) Dovada privind plata tarifului legal de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.
Procedura la Registrul Comerțului durează 3 zile dacă toate actele sunt depuse corect și complet. În cazul în care, la verificare, se constată că dosarul nu este întocmit corespunzător, procedura va fi amânată până la suplinirea lipsurilor.
Cesiunea părților sociale se face la Oficiul Registrului Comerțului din raza sediului social al societății.
Procedura poate fi urmată atât online, cât și fizic, prin depunerea dosarului complet și corect întocmit pe site-ul https://portal.onrc.ro sau la sediul Registrului Comerțului.
Pentru depunerea dosarului online este necesară crearea unui cont de utilizator și deținerea unei semnături electronice eliberată de un furnizor de servicii de certificare acreditat de Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională.
Regulile testării șoferilor pentru alcool și droguri au fost modificate prin OUG 84/2024. Acum, șoferii care refuză testarea rapidă de către polițiști își pierd permisul, chiar dacă acceptă să meargă la spital pentru recoltarea de sânge. Înainte, acest lucru nu se întâmpla.
Multe aparate de testare rapidă au rate mari de eroare, iar laboratoarele întârzie cu eliberarea rezultatelor analizelor. Din acest motiv, mulți șoferi se opun reținerii permisului până la primirea rezultatelor.
Guvernul a decis azi să modifice legislația pentru ca șoferii să-și recapete mai repede dreptul de a conduce în aceste situații.
#legislatie #soferi #testarealcool #droguri #OUG842024 #permisauto #sigurantarutiera #guvern #modificarilegislative
Da, străinii care au un contract de muncă cu normă întreagă pe teritoriul României pot să mai lucreze la un alt angajator fără a avea nevoie de aviz de angajare, dar numai cu un contract de muncă cu timp parțial, în care durata muncii să nu depășească 4 ore pe zi.
