BNR plafonează nivelul maxim al gradului total de îndatorare

Potrivit art. 81 (6) din Codul Muncii în situația în care în perioada de preaviz contractul individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător.

Astfel, dacă în interiorul perioadei de preaviz intervine o situație în care angajatul are nevoie de concediu medical, perioada în care nu s-a aflat la muncă nu se va scădea din zilele de preaviz.

Un avocat te ajută să înțelegi toate clauzele contractului, să identifici riscurile și să negociezi termeni mai buni. Ei se asigură că drepturile tale sunt protejate și că toate detaliile legale sunt acoperite. Evită capcanele și asigură-te că ai un contract echitabil și solid!

#LegalSupport #ContractNegotiation #KnowYourRights #LegalAdvice #ProtejeazăTe

Conform art. 28 din HG nr. 25 din 26 august 2014, angajatorii pot depune solicitările de eliberare a avizelor de angajare/detașare în muncă la oricare dintre formațiunile teritoriale de imigrări.

Acest lucru înseamnă că nu va fi competent doar inspectoratul de imigrări în a cărei rază de competență își are sediul angajatorul, ci solicitarea va putea fi depusă la orice formațiune teritorială de imigrări din orice județ.

Sediul social nu poate fi stabilit la cabinetul de avocat în baza contractului de asistență juridică.

Pentru stabilirea sediului social este necesar un contract de proprietate/închiriere/comodat încheiat între asociație și o persoană fizică sau juridică, însoțit de extrasul de carte funciară al imobilului în cauză.

Cetățenii străini pot solicita eliberarea vizei de lungă ședere în termen de 180 de zile de la data obținerii avizului de angajare de către angajator.

1. Definiția asociatului
Asociatul este o persoană fizică sau juridică (indiferent de naționalitate) care deține părți sociale în cadrul unei societăți comerciale.

2. Cum poate deveni o persoană asociat într-o societate?
O persoană poate deveni asociat în cadrul unei firme prin două modalități:
a) Înfiițează ea însăși o societate (singură sau cu alte persoane).
b) Când intră într-o societate deja existentă.

3. Cum poate o persoană să intre ca asociat într-o societate?
a) Prin cesiunea (transferul) părților sociale de la un asociat existent. Cesiunea poate fi făcută prin vânzare și prin donație.
b) Când persoana care vrea să intre în societate majorează capitalul social prin aport la capitalul inițial al firmei.
c) Prin succesiune când un asociat moare și lasă moștenire părțile sale sociale.

4. În ce poate consta aportul adus în societate?
Aportul adus în societate de asociați la înființare sau la majorarea capitalului poate consta în:
a) În numerar;
b) În bunuri mobile sau imobile;
c) În bunuri incorporale;
d) În prestații și cunoștințe specifice.

5. Cine poate fi asociat într-o firmă?
Orice persoană care are capacitate juridică de exercițiu poate avea calitatea de asociat în firmă.

6. Un minor poate avea calitatea de asociat într-o firmă?
În principiu, pentru ca o persoană fizică să poată fi asociat într-o firmă (SRL) trebuie să aibă capacitate deplină de exercițiu; adică trebuie să aibă vârsta de minim 18 ani și să nu fie pusă sub interdicție judecătorească.
Considerăm că un minor poate avea calitatea de asociat în condițiile art. 40 C.civ. privind capacitatea de exercițiu anticipată. Astfel, pentru motive temeinice și dacă a împlinit 16 ani, instanța de tutelă poate acorda minorului capacitate deplină de exercițiu.

7. Cine nu poate fi asociat într-o firmă?
Nu pot deține calitatea de asociat într-o firmă:
a) Minorii (cu excepția cazului când i-a fost acordată de instanță capacitatea anticipată);
b) Interzișii judecătorești;
c) Persoanele condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, pentru infracțiunile prevăzute de art. 143 – 145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței;
d) Persoanele care au cazier judiciar;
e) Anumite categorii profesionale, cum ar fi judecătorii și procurorii.

8. Cum poate avea loc pierderea calității de asociat?
Pierderea calității de asociat poate avea loc prin:
a) Cesiunea părților în societate;
b) Executarea silită a părților sociale;
c) Moartea asociatului (persoană fizică) sau încetarea personalității juridice (persoană juridică);
d) Faliment;
e) Punerea sub interdicție judecătorească;
f) Retragerea asociatului din societate;
g) Excluderea asociatului din societate de către instanța judecătorească.

9. Care sunt drepturile asociaților?
a) Asociații au dreptul de a consulta registrele și situațiile financiare ale societății și de a lua cunoștință de orice document al societății;
b) Asociații numesc în funcție administratorii și cenzorii. Tot ei au dreptul de a-i revoca din funcție și a le da descărcare de activitatea lor;
c) Asociații au dreptul de a încheia un contract de audit financiar pentru supravegherea situației financiare a societății;
d) Asociații au dreptul de a fi angajați în cadrul societății;
e) Asociatul unic sau asociații care îndeplinesc fracția prevăzută de lege au dreptul să aducă schimbări în actul constitutiv al societății;
f) Asociații au dreptul de a participa la împărțirea profitului societății.

10. Care sunt obligațiile asociaților?
a) Asociații au obligația de a contribui la formarea capitalului social al societății, prin aporturi bănești, bunuri, prestații sau cunoștințe specifice.
b) Asociații au obligația de a aproba bilanțul societății și contul de profit și pierderi, cât și repartizarea beneficiilor și plata dividendelor în condițiile prevăzute de lege.
c) Obligație de neconcurență. Este interzisă orice concurență făcută de asociat societății din care face parte, prin acte sau fapte săvârșite pe cont propriu sau pe contul unei alte persoane.
d) Asociații au obligația de a contribui la pierderile societății în condițiile prevăzute de actul constitutiv.

11. Asociatul poate reprezenta societatea în justiție?
Asociatul nu are dreptul de a reprezenta societatea în justiție. Societatea va fi reprezentată în justiție de administrator, iar pentru a fi valabilă reprezentarea societății de către asociat trebuie modificat actul constitutiv al acesteia prin revocarea administratorului și/sau desemnarea unui nou administrator cu putere de reprezentare în persoana asociatului și cu asigurarea publicității corespunzătoare.

12. Contractul de închiriere sau de comodat pentru stabilirea sediului social trebuie înregistrat la ANAF?
Dacă sediul social are la bază un contract de chirie, iar locatorul (proprietarul imobilului) este persoană fizică, atunci contractul va trebui înregistrat la ANAF.
Pentru contractele de comodat și contractele de închiriere în care locatorul este o persoană juridică nu există obligația înregistrării contractului la ANAF.

13. Cum înființez o societate cu răspundere limitată (SRL)?
Înainte de a trece la înființarea firmei, viitorul asociat trebuie să facă rezervarea denumirii firmei. Cererea de verificare a disponibilității denumirii se completează cu 3 denumiri (în ordinea preferințelor) și se depune la Registrul Comerțului. După ce denumirea este aprobată, se poate proceda la înființarea societății.

Înființarea firmei are loc la Oficiul Registrului Comerțului din raza căreia se află sediul social al societății.

Procedura poate fi urmată atât online, cât și fizic, prin depunerea dosarului complet și corect întocmit pe site-ul https://portal.onrc.ro sau la sediul Registrului Comerțului. Pentru orice neconcordanță în întocmirea actelor, procedura va fi amânată până la remedierea erorilor.

În ședința din 06.05.2020, CCR a stabilit că art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 este neconstituțional întrucât prevederile acestuia sunt „caracterizate printr-o tehnică legislativă deficitară, nu întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate şi sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituţie (…)”

În cadrul aceleiași ședințe, CCR a stabilit și faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 este neconstituțională în ansamblul său, deoarece „aceasta a fost adoptată cu încălcarea art.115 alin.(6) din Constituție, întrucât prin conținutul său normativ a vizat restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale”.

Situația juridică generată de Decizia Curții Constituționale are ca efect posibilitatea anulării de către instanțele de judecată sesizate cu astfel de cereri a Proceselor-verbale încheiate în perioada Stării de urgență în temeiul art. 28 din din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu consecința anulării sancțiunilor contravenționale aplicate ori a restituirii sumelor deja plătite de către contravenienți.

Plângerea contravențională poate fi depusă la instanța competentă în termen de maximum 15 zile de la data încetării Stării de urgență.

Precizările anterior menționate sunt valabile la data de 07.05.2020. Pentru actualizarea informației vă rugăm să ne contactați.

Conform legislației române actuale, nu există o valoare minimă obligatorie a capitalului social pentru SRL-uri. Capitalul social poate fi chiar  de un leu pentru o societate cu răspundere limitată (SRL) în România

Un contract de vanzare-cumparare este un document legal esential care protejeaza interesele ambelor parti implicate in tranzactia de cumparare-vanzare. Fara un contract bine scris, partile ar putea intampina probleme juridice sau financiare in cazul unor neintelegeri sau disputelor. Acest articol isi propune sa ofere o perspectiva detaliata asupra celor mai importante clauze care ar trebui sa fie incluse intr-un astfel de document.

Definirea contractului de vanzare-cumparare:

Un contract de vanzare-cumparare este un acord legal intre doua parti, prin care una dintre ele se obliga sa transfere proprietatea unui bun sau serviciu, in schimbul unei sume de bani sau alte bunuri. Este important sa se stabileasca clar care sunt bunurile sau serviciile care fac obiectul contractului, astfel incat sa nu existe interpretari sau neintelegeri ulterioare.

Clauze esentiale dintr-un contract de vanzare-cumparare:

1. Clauza referitoare la pretul si modalitatea de plata – In aceasta clauza trebuie sa fie stipulat pretul acordat pentru bunurile sau serviciile implicate, precum si modul in care se va face plata acestuia. Este important ca ambele parti sa fie de acord cu modalitatea de plata si sa fie specificat un termen limita de plata.
2. Clauza referitoare la livrarea bunurilor sau serviciilor – Aceasta clauza stabileste termenul de livrare, locul de livrare si modul de transport. Este important ca aceste detalii sa fie clare si precis specificate pentru a evita orice neintelegeri sau probleme.
3. Clauza referitoare la garantiile – In cazul in care bunurile sau serviciile sunt vandute cu garantie, aceasta clauza trebuie sa fie specificata in contract. Aceasta clauza va detalia durata, acoperirea si procedurile necesare pentru a beneficia de garantie.
4. Clauza referitoare la incalcarea contractului – Aceasta clauza stabileste ce se va intampla in cazul in care una dintre parti nu isi respecta obligatiile asumate prin contract. Este important ca aceasta clauza sa prevada sanctiuni clare si precum si modalitatea de solutionare a disputelor.
5. Clauza referitoare la legea aplicabila – Aceasta clauza specifica legea care va fi aplicata in cazul unor eventuale dispute sau probleme legate de contract. Este important sa se precizeze legea aplicabila inca de la inceputul contractului pentru a evita complicatii ulterioare.
6. Clauza referitoare la forta majora – Aceasta clauza se refera la situatiile exceptionale sau de forta majora care ar putea afecta capacitatea uneia dintre parti de a-si respecta obligatiile asumate prin contract. In cazul in care una dintre parti nu poate respecta contractul din cauza unui eveniment imprevizibil si in afara controlului sau, aceasta clauza poate fi activata pentru a amana sau suspenda obligatiile asumate.
7. Clauza referitoare la transferul proprietatii – Aceasta clauza stabileste momentul in care proprietatea bunurilor sau serviciilor transferate este transferata de la vanzator la cumparator. De obicei, proprietatea este transferata odata cu plata integrala a pretului stabilit in contract, dar acest aspect poate varia in functie de circumstante.
8. Clauza referitoare la confidentialitate – In cazul in care contractul de vanzare-cumparare implica informatii confidentiale sau secrete comerciale, aceasta clauza poate fi inclusa pentru a proteja interesele partilor implicate. Aceasta clauza poate include detalii referitoare la confidentialitatea informatiilor, precum si sanctiuni in cazul incalcarii acestei clauze.
9. Clauza referitoare la limitarea responsabilitatii – Aceasta clauza poate fi inclusa pentru a limita responsabilitatea partilor in cazul in care apar probleme sau prejudicii ca urmare a contractului de vanzare-cumparare. Aceasta clauza poate fi importanta in cazul unor tranzactii mari sau in cazul unor situatii in care riscurile sunt ridicate.

In concluzie, un contract de vanzare-cumparare bine scris este esential pentru a proteja interesele ambelor parti implicate in tranzactie. Este important ca acest contract sa includa clauzele esentiale, cum ar fi cele referitoare la pret, livrare, garantii, incalcarea contractului, legea aplicabila, forta majora, transferul proprietatii, confidentialitatea si limitarea responsabilitatii. Prin includerea acestor clauze si prin respectarea lor, partile implicate pot evita problemele juridice si financiare, precum si orice neintelegeri sau dispute care ar putea afecta relatiile lor de afaceri.

Normele care reglementează contractul de închiriere sunt, în general, norme supletive. Acest lucru înseamnă că părțile, prin voința lor, pot deroga de la aplicarea acestora. Există însă anumite reguli care nu pot fi încălcate și care țin chiar de esența acestui contract. Mai jos vom vedea care sunt principalele obligații atât ale proprietarului, cât și ale chiriașului.

1. Care sunt obligațiile proprietarului?

Chiar dacă nu a fost prevăzut expres în contractul de închiriere proprietarul are următoarele obligații față de chiriaș:

• Să predea apartamentul împreună cu toate accesoriile sale într-o stare în care să poată fi întrebuințat

Proprietarul garantează chiriașului că imobilul ce îl închiriază este lipsit de vicii (gândaci, scurgeri de apă, fisuri ale structurii de rezistență, accesorii nefuncționale etc.) care împiedică sau micșorează folosirea lui. Acesta rămâne răspunzător chiar dacă nu a cunoscut aceste vicii la încheierea contractului sau dacă acestea au apărut anteriori sau ulterior încheierii contractului.

Proprietarul nu va răspunde însă pentru viciile care erau aparente la data încheierii contractului. Chiriașul este dator să le reclame imediat ce le observă, iar dacă nu le-a sesizat ulterior închirierii este dator să încunoștințeze de îndată proprietarul pentru a le remedia, în caz contrar considerându-se că le-a acceptat.

Viciile ivite anterior contractării și care pun în pericol grav sănătatea sau integritatea corporală a chiriașului acesta poate cere rezilierea contractului chiar dacă a renunțat la acest drept. Dacă la data încheierii contractului chiriașul nu a cunoscut aceste vicii proprietarul poate fi obligat la plata despăgubirilor.

Viciile ivite ulterior contractării, chiar și aparente, cauzează chiriașului prejudicii asupra vieții, sănătății sau integrității corporale proprietarul poate fi obligat la despăgubiri; de exemplu, proprietarul este obligat să ia măsuri și să îndepărteze mucegaiul apărut la baie, chiar dacă acesta a apărut sau s-a extins mai mult după închirierea apartamentului.

• Să mențină bunul în stare în stare corespunzătoare de folosință pe toată durata închirierii

Proprietarul are obligația de a efectua reparaţiile necesare menţinerii bunului în stare corespunzătoare de întrebuinţare pe tot timpul închirierii, cu excepția reparațiilor minore ce rezultă din folosința obișnuită a imobilului, dacă nu s-a prevăzut altfel în contract; sunt considerate reparații locative întreținerea sistemului de încălzire prin golierea caloriferelor, refacerea cheilor sau a încuietorii primite, schimbarea unui bec etc.

• Să asigure chiriașului folosința liniștită a apartamentului pe toată durata închirierii

Proprietarul este obligat să întreprindă tot ceea ce este necesar pentru a asigura în mod constant locatarului folosinţa liniştită şi utilă a bunului și este dator să se abţină de la orice fapt care ar împiedica, diminua sau stânjeni o asemenea folosinţă.

El are dreptul de a examina apartamentul la intervale de timp rezonabile. Legea nu prevede un o perioadă minimă sau maximă în care apartamentul poate fi inspectat de către proprietar. Esențial este să nu se cauzeze chiriașului o stânjenire nejustificată a folosinței apartamentului. În opinia noastră inspectarea apartamentului la intervale mai mici de o lună poate fi considerată abuzivă și este de natură să cauzeze disconfort chiriașului.

Excepție de la acest caz ar putea fi atunci când proprietarul dorește să vândă apartamentul sau contractul de închiriere este aproape de final și nu se dorește prelungirea lui. În aceste cazuri chiriașul este obligat să accepte vizitele proprietarului împreună cu persoanele care doresc să cumpere/închirieze apartamentul. Chiar și în aceste cazuri însă proprietarul nu trebuie să aducă stânjeniri nejustificate chiriașului prin prezența sa.

Prin stânjeniri nejustificate se înțelege, de exemplu, sosirea neanunțată a proprietarului la apartament cu scopul verificării acestuia sau vizite săptămânale în acest sens chiar dacă sunt anunțate, informarea chiriașului de la o oră la altă că urmează vizionarea apartamentului în scop de închiriere/vânzare etc.

2. Care sunt obligațiile chiriașului?

La rândul chiriașul are o serie de obligații pe care dacă nu le respectă proprietarul poate înceta contractul de chirie și solicita instanței evacuarea în caz de refuz al acestuia.

• Să ia în primire bunul oferit spre închiriere

Odată ce s-a ajuns la un acord privind închirierea imobilului, chiriașul este obligat să ia în primire bunul și va plăti chirie chiar dacă nu se mută în apartament.

• Să plătească chiria în condițiile stabilite în contract

Principala obligație a chiriașului este aceea de a plăti chiria, indiferent dacă aceasta constă într-o sumă de bani sau într-o prestație.

• Să folosească bunul cu prudență și diligență

Chiriașul este obligat să aibă grijă de apartamentul închiriat cu prudență și diligență. Acesta nu îi poate schimba destinația, de exemplu, dacă apartamentul a fost închiriat în scop rezidențial (pentru a fi locuit) chiariașul nu îl va putea transforma în spațiu comercial sau îl folosească ca sediu profesional pentru un SRL sau PFA fără acordul proprietarului.

Chiriașul păstrează responsabilitatea conservării imobilului și este obligat să anunțe proprietarul de îndată despre necesitatea efectuării oricărei reparații ce trebuie efectuată de acesta din urmă.

• Să restituie bunul la încetarea, din orice cauză, a contractului de închiriere

Indiferent dacă proprietarul este în culpă, dacă contractul de închiriere a încetat nu va mai produce efecte, iar chiriașul este obligat să elibereze apartamentul și să îl predea proprietarului. În caz contrar, proprietarul poate cere despăgubiri și îl poate evacua.