Din punct de vedere juridic, liberarea condiționată este o modalitate de individualizare a pedepsei închisorii în faza executării. În limbaj comun, acest lucru înseamnă că încă din prima zi în care se află în penitenciar, condamnatul poate decide singur dacă va beneficia sau nu de liberarea condiționată și influențează în mod direct deciziile conducerii penitenciarului și ale instanței prin acțiunile sale.
Pentru a beneficia de liberarea condiționată, condamnatul trebuie să facă o cerere în acest sens sau să fie propus spre eliberare de comisia de liberare condiționată din cadrul penitenciarului. În ambele cazuri, această comisie va constata îndeplinirea primelor două condiții prevăzute de lege:
- i) împlinirea fracției de pedeapsă
- ii) executarea în regim semideschis sau deschis a închisorii
Competență
Competența aparține judecătoriei în a cărei circumscripție se află locul de deținere.
Cale de atac
Hotărârea dată în primă instanță nu este definitivă și poate fi atacată cu contestație la tribunalul în a cărei circumscripție se află locul de deținere, în termen de 3 zile de la comunicare. Contestația formulată de procuror este suspensivă de executare, adică va amâna efectele hotărârii primei instanțe până la judecarea contestației.
Condițiile liberării condiționate
a) Fracția de pedeapsă minimă ce trebuie executată obligatoriu:
Pentru condamnații care NU au împlinit 60 de ani, fracția de pedeapsă ce trebuie efectiv executată este:
- cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani;
- cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani.
Pentru condamnații care au împlinit 60 de ani, fracția de pedeapsă ce trebuie efectiv executată este:
- jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depășește 10 ani;
- cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani.
Dacă persoana condamnată, în timpul executării pedepsei, a prestat muncă în interiorul sau exteriorul penitenciarului (plătită sau neplătită), aceste fracții vor fi micșorate corespunzător. O zi lucrată echivalează cu o zi executată din pedeapsă.
Astfel, dacă există zile câștigate în baza muncii prestate, fracțiile de pedeapsă ce vor fi executate vor fi mai mici.
Pentru condamnații care NU au împlinit 60 de ani, fracția de pedeapsă devine:
- jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depășește 10 ani
- cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani
Pentru condamnații care au împlinit 60 de ani, fracția de pedeapsă devine:
- cel puțin o treime din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depășește 10 ani
- cel puțin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii ce depășește 10 ani
b) Executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis
Au posibilitatea liberării condiționate doar condamnații care își execută pedeapsa în regim semideschis sau deschis și care nu sunt considerați periculoși.
c) Condamnatul a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare
Nu vor putea fi eliberate înainte de executarea integrală a pedepsei persoanele care, deși au posibilitatea de a plăti, nu își onorează obligațiile civile stabilite în hotărârea de condamnare.
d) Instanța să aibă convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate.
Măsurile de supraveghere și obligațiile condamnatului
Conform art. 101 alin. (1) C.pen., dacă restul de pedeapsă rămas neexecutat la data liberării este de 2 ani sau mai mare, condamnatul trebuie să respecte, obligatoriu, următoarele măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele persoanei desemnate cu supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, orice schimbare a locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente care permit controlul mijloacelor sale de existență.
În funcție de natura infracțiunii și de persoana condamnatului, pot fi impuse și alte măsuri, cum ar fi:
- să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională;
- să nu părăsească teritoriul României;
- să nu comunice cu victima sau cu membrii de familie ai acesteia;
- să nu conducă anumite vehicule;
- să nu dețină, folosească sau poarte nicio categorie de arme.
Aceste măsuri pot suferi modificări în funcție de comportamentul condamnatului.
Revocarea liberării condiționate
Liberarea condiționată poate fi revocată de instanță dacă se constată că, pe durata supravegherii, persoana condamnată, cu rea-credință, nu a respectat măsurile de supraveghere sau nu și-a îndeplinit obligațiile impuse.
Liberarea va fi revocată și în cazul în care, după acordarea acesteia, condamnatul a săvârșit o nouă infracțiune în termenul de supraveghere.
Anularea liberării condiționate
Liberarea condiționată poate fi anulată dacă se descoperă că, pe parcursul termenului de supraveghere, persoana condamnată a mai săvârșit o infracțiune înainte de acordarea liberării.
Dacă se constată că sunt îndeplinite în continuare condițiile legii, instanța poate acorda din nou liberarea condiționată.
Efectele liberării condiționate
Dacă până la expirarea termenului de supraveghere condamnatul nu a săvârșit o nouă infracțiune și nu s-a dispus revocarea, pedeapsa se consideră ca fiind executată.
Cabinetul nostru de avocatură oferă consultanță specializată oricărui deținut pentru a-și spori șansele liberării condiționate pe tot parcursul executării pedepsei.
