Rolul asociatului în firmă. Drepturile și obligațiile acestuia. Cum pot avea loc schimbări în acționariatul unei societăți.

Imigrația aduce noi talente și stimulează inovația, dar este important să se mențină un echilibru între nevoile imigranților și cele ale lucrătorilor locali. Politici bine concepute și dialogul continuu sunt esențiale pentru o piață a muncii echitabilă.

Indiferent dacă ești sau nu cetățean român, dacă ai datorii fiscale către statul Român, există șanse ca tu să intri sub incidența legii. Iată câteva informații utile despre codul NIF și modul în care poate fi obținut.

Ce este codul NIF și de ce este important?

Codul NIF (Număr de Identificare Fiscală) reprezintă un document și un număr prin intermediul căruia ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală) te identifică în scopuri fiscale. Acest cod îți permite să plătești legal taxele către statul român, chiar dacă nu ești rezident în România.

Cine trebuie să obțină codul NIF?

Codul NIF trebuie obținut de către cetățenii străini care au obligații fiscale în România, rezultate din diverse activități precum vânzarea unei locuințe, contracte de leasing sau obținerea de dividende, printre altele.

În general, rezidenții care au deja un cod numeric personal (CNP), care este și menționat pe permisul de rezidență, nu sunt obligați să solicite și codul NIF.

Cum poți obține codul NIF?

Există două modalități de a obține codul NIF: în persoană la sediul ANAF sau prin delegarea unui reprezentant român autorizat, care să depună cererea în numele tău cu o procură autentificată de un notar.

Ce documente sunt necesare pentru obținerea codului NIF?

Primul pas în obținerea codului NIF este completarea Formularului 030 de înregistrare fiscală/declarație de mențiuni pentru persoane fizice străine. Acest formular poate fi obținut atât fizic de la sediul ANAF, cât și online în limba română și în limba engleză.

Formularul 030 trebuie completat și depus la momentul primei înregistrări fiscale, dar și în cazul modificării informațiilor esențiale precum sursele de venit sau venitul total.

Formularul trebuie completat în detaliu, iar la el trebuie atașate mai multe documente, printre care:

• Copie a pașaportului persoanei fizice străine și copie a buletinului de identitate al reprezentantului român;
• Procură pentru reprezentant în original;
• Documente care justifică necesitatea obținerii codului NIF.

Unde poți depune documentele și în cât timp primești codul NIF?

Documentele necesare pot fi depuse fie personal la sediul ANAF din raza teritorială a domiciliului reprezentantului tău din România, fie prin poștă cu confirmare de primire. Recomandarea este totuși să depui cererea personal sau prin reprezentant, astfel încât să primești eventualele modificări sau cerințe suplimentare de la ANAF.

Termenul de obținere a codului NIF este în general de aproximativ 30 de zile. Există și posibilitatea depunerii unei cereri pentru eliberarea de urgență a documentului la sediul ANAF.

Ce se întâmplă dacă nu obții codul NIF?

Neobținerea codului NIF poate avea consecințe serioase. Fără acest cod, nu vei putea plăti taxele sau depune declarațiile fiscale, riscând sancțiuni financiare mari din partea ANAF. În plus, băncile pot refuza deschiderea unui cont bancar în cazul tău, mai ales dacă nu ești cetățean al Uniunii Europene. De asemenea, vei fi supus dublei impozitări și vei fi obligat să plătești taxe atât în România, cât și în țara ta de origine.

În concluzie, obținerea codului NIF este esențială pentru persoanele fizice nerezidente care au obligații fiscale în România. Acest cod permite respectarea legilor fiscale și evitarea problemelor și sancțiunilor financiare. Prin urmare, este important să urmezi procedurile necesare și să depui toate documentele cerute pentru obținerea codului NIF într-un timp rezonabil.

Prin intermediul cabinetului nostru de avocatură, vă putem oferi suportul necesar pentru obținerea codului NIF într-un timp scurt, în medie, într-o săptămână.

Pentru ca o persoană să poată răspunde de fapta sa proprie, trebuie îndeplinite următoarele condiții:

1. Fapta să aibă caracter ilicit, aspect consacrat în practică și în literatura de specialitate, considerându-se că doar o faptă ilicită poate atrage răspunderea civilă delictuală.‍
2. Existența prejudiciului, ca element al răspunderii civile delictuale, în sensul că răspunderea este antrenată numai în măsura în care fapta a cauzat un prejudiciu.
3. ‍Vinovăția autorului. Vinovăția este elementul subiectiv principal al responsabilității persoanei care a săvârșit fapta, iar reclamantul (victima prejudiciului) trebuie să o dovedească.

Sarcina probei vinovăției revine reclamantului, respectiv victimei prejudiciului.

Un aspect esențial în cadrul răspunderii civile delictuale este legătura dintre vinovăție și prejudiciu. În acest context, reclamantul trebuie să dovedească faptul că prejudiciul cauzat s-a datorat faptei săvârșite cu vinovăție de către pârâți.

Chiar dacă ești acuzat de trafic de droguri se poate o obține o pedeapsă mai blândă, neprivativă de libertate sau chiar achitarea.

Sentința nr. 85/2017 a Tribunalului Prahova face referire la un caz penal în care mai mulți inculpați au fost acuzați de infracțiuni legate de droguri. Procurorii au trimis în judecată mai mulți indivizi, inclusiv pe inculpata AA pentru diferite infracțiuni legate de droguri. Inculpații au fost acuzați de trafic și deținere ilegală de droguri.

În urma procesului, instanța a ajuns la concluzia că inculpata AA nu a putut fi condamnată pentru deținerea ilegală de droguri în scop personal, deoarece nu s-a putut dovedi că ea deținea droguri la domiciliul său sau asupra sa. Nu au fost găsite dovezi concludente care să ateste că ea avea în posesie substanțe interzise în vederea consumului propriu.

În consecință, instanța a achitat inculpata AA de acuzațiile care i-au fost aduse. Sentința a luat în considerare faptul că pentru a dovedi infracțiunea de deținere ilegală de droguri, este necesară existența unor probe solide care să demonstreze că persoana a avut substanțele respective în posesie pentru o perioadă semnificativă de timp. De asemenea, lipsa de probe concrete și lipsa de substanțe interzise găsite asupra inculpatei au contribuit la decizia de achitare.

Îți dorești să trăiești într-o țară minunată fără a face investiții majore? Spania este acum alegerea perfectă, oferind rezidență fără investiții!

De ce să alegi Spania?

• Climat minunat și peisaje de vis
• Costuri de trai accesibile
• Comunitate vibrantă de nomazi digitali și investitori

Dacă trăiești din investiții sau afaceri și nu trebuie să muncești zi de zi, Spania te așteaptă cu brațele deschise! Nu rata șansa de a te bucura de un stil de viață relaxat și plin de oportunități.

Schimbă-ți viața acum și alege Spania ca noua ta casă!

#NomaziDigitali #Spania #RezidențăFărăInvestiții #Investitori #StilDeViațăRelaxat

Legislația României nu reglementează concubinajul, acesta fiind privit ca o stare de fapt, care nu crează drepturi și obligații similare căsătoriei.

Începutul unei afaceri ca imigrant în România poate fi o provocare considerabilă. Pe lângă obstacolele obișnuite ale înființării unei afaceri, imigranții trebuie să navigheze și prin sistemul legal românesc. În această situație, un avocat specializat în imigrație poate fi o resursă neprețuită.

Un avocat specializat în imigrație poate oferi asistență în toate aspectele legale ale înființării și gestionării unei afaceri în România. Acesta poate oferi sfaturi cu privire la structura de afaceri optimă, care poate varia în funcție de tipul de afacere și de necesitățile specifice ale imigrantului.

De asemenea, avocatul poate ajuta în obținerea permiselor de ședere și de muncă necesare pentru imigranți și angajații lor străini. În plus, avocatul poate oferi sfaturi cu privire la impozitare și alte aspecte fiscale ale afacerii.

Înainte de a înființa o afacere în România, este important să se efectueze cercetări detaliate privind piața și concurența locală. Un avocat specializat în imigrație poate oferi sfaturi cu privire la aspecte legale specifice în ceea ce privește înființarea unei afaceri în România, cum ar fi înregistrarea societății și obținerea autorizațiilor necesare.

Pe lângă asistența legală, un avocat specializat în imigrație poate oferi și informații importante cu privire la cultura de afaceri din România și la regulile nescrise ale interacțiunilor cu partenerii de afaceri români.

În concluzie, începerea unei afaceri ca imigrant în România poate fi o provocare, dar cu ajutorul unui avocat specializat în imigrație, poate fi mult mai ușor și mai eficient. Este important să se efectueze cercetări detaliate înainte de înființarea afacerii și să se aibă încredere în resursele disponibile, cum ar fi avocații specializați în imigrație, pentru a asigura succesul afacerii.

Reziliere: încetarea pentru viitor a contractelor cu executarea continuă/succesivă (ex: închiriere)

Rezoluțiune: încetarea retroactivă a contractelor cu executare unică (ex: vânzare), cu restituirea prestațiilor.

După intrarea în România a străinului, în baza vizei acordate, acesta trebuie să obţină un permis de şedere. Acesta atestă dreptul de şedere în România şi poate fi obținut de la formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.

Pentru obţinerea permisului de şedere se vor depune o serie de documente cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului de şedere acordat de viză.

1. Ce este permisul de ședere?

Este un document ce acordă străinului dreptul de a locui pe teritoriul României. Acesta conține un cod numeric personal (CNP) care poate fi folosit ulterior în scop fiscal și de securitate socială.

2. Când se acordă permisul de ședere?‍

– În funcție de scopul șederii în România (pentru angajare, detașare, reîntregirea familiei, studii etc).

– În baza unei vize de lungă ședere de tip D, obținută în prealabil, conform legii.

3. Câte tipuri de documente de ședere sunt?

a) Permis de ședere:

• Se acordă cetățenilor străini în baza unei vize de lungă ședere de tip D;
• Are valabilitate 12 luni cu posibilitatea prelungirii;
• Se eliberează în termen de 30 de zile;
• Este obligatoriu dacă șederea depășește 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile.

b) Permisul unic:

• Atestă dreptul cetățeanului străin de a locui și de a lucra în România în baza unui aviz de muncă pentru lucrător permanent;
• Se acordă în baza vizei de muncă obținute de cetățeanul străin;
• Are valabilitate 12 luni cu posibilitatea prelungirii;
• Se eliberează în termen de 30 de zile;

c) Certificate de înregistrare:

• Se acordă cetățenilor străini din spațiul UE/ SEE /Elveția;
• Au valabilitate 5 ani cu posibilitatea prelungirii;
• Se eliberează în termen de 1 zi de la data depunerii cererii;
• Este necesar dacă șederea depășește 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile.

d) Cărțile de rezidență:

• Se acordă cetățenilor străini care sunt membrii de familie ai unui cetățean UE/ SEE /Elveția;
• Au valabilitate 5 ani cu posibilitatea prelungirii;
• Se eliberează în termen de 90 de zile de la data depunerii cererii;
• Sunt obligatorii dacă șederea depășește 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile.

e) Cărți albastre UE:

• Se acordă cetățenilor străini care sunt angajați în baza unui aviz de muncă pentru lucrător înalt calificat și care încheie un contract de muncă pe o perioadă de minim 1 an;
• Salariul lunar de încadrare al străinului trebuie să fie la nivelul a cel puțin 2 salarii medii brute pe economie;
• Au valabilitate 2 ani și se pot prelungi în funcție de valabilitatea contractului de muncă încheiat de străin.

4. Ce acte sunt necesare pentru obținerea permisului de ședere?

De regulă, solicitantul trebuie să facă dovada următoarelor documente:

• Cerere
• Document de călătorie valabil
• Dovada unui contract de muncă
• Dovada deținerii legale a unui spațiu de locuit
• Deținerea unei asigurări sociale de sănătate
• Taxe

În funcție de tipul de permis de ședere solicitat mai pot fi solicitate următoarele documente:

• Dovada unei șederi continue și legale de minimum 5 ani pe teritoriul național – cu o absență maximă de 6 luni consecutive• Certificat constatator;
• Avizul Centrului Român pentru Promovarea Comerțului şi Investițiilor Străine;
• Certificat de înmatriculare al societății comerciale (original si copie);
• Actul constitutiv al societății comerciale (original si copie);
• Hotărârea judecătorească de înființare (original si copie);
• Dovada mijloacelor de întreținere (în cuantum de 500 euro lunar pentru asociați și 700 euro lunar în cazul acționarilor, pe perioada valabilității permisului)
• Dovada deținerii legale a spațiului pentru sediul social (original si copie);
• Adeverința medicala;
• Declarație pe proprie răspundere

Cabinetul nostru de avocatură vine în ajutorul cetățenilor străini care doresc obținerea permisului de ședere în cel mai scurt timp.

În acest sens, oferim servicii complete clienților noștri prin care îi scutim de toată birocrația acestei proceduri și le oferim sprijin pe tot parcursul acestui proces.

Daunele cominatorii reprezintă sumele de bani pe care debitorul unei obligații de a face sau de a nu face este obligat, prin hotărâre judecătorească, să le plătească creditorului pentru fiecare zi de întârziere, până la executarea în natură a obligaţiilor sale.

De exemplu, obligația locatorului de a pune la dispoziția locatarului bunul închiriat sau obligația de a presta întreținere în temeiul unui contract de întreținere sunt obligații de ”a face”.

De cealaltă parte, ne aflăm în prezența unei obligații de „a nu face” în următoarele cazuri; obligația proprietarului terenului aservit de a nu efectua nicio acțiune care ar putea diminua sau îngreuna exercitarea servituții sau obligația asumată prin convenția de constituire a unei servituți, de către proprietarul unui teren față de vecinul său, de a nu construi la o distanță mai mică de un anumit număr de metri de linia despărțitoare.