Drept penalLiberarea condiționată. Procedură, condiții, efecte

13 iulie 2020

Din punct de vedere juridic liberarea condiționată este o modalitate de individualizare a pedepsei închisorii în faza executării. În limbaj comun acest lucru înseamnă că încă din prima zi în care se află în penitenciar condamnatul poate decide singur dacă va beneficia sau nu de liberarea condiționată și influențează în mod direct deciziile conducerii penitenciarului și ale instanței prin acțiunile sale.

Pentru a beneficia de liberarea condiționată condamnatul trebuie să facă o cerere în acest sens sau să fie propus spre eliberare de comisia de liberare condiționată din cadrul penitenciarului. În ambele cazuri această comisie va constata îndeplinirea primelor două condiții prevăzute de lege: i) împlinirea fracției de pedeapsă și ii) executarea în regim semideschis sau deschis a închisorii.

Competență

Competența aparține judecătoriei în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere.

Cale de atac

Hotărârea dată în primă instanță nu este definitivă și poate fi atacată cu contestaţie la tribunalul în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, în termen de 3 zile de la comunicare. Contestaţia formulată de procuror este suspensivă de executare, adică va amâna efectele hotărârii primei instanțe până la judecarea contestației.

Condițiile liberării condiționate se referă la:

a) Fracția de pedeapsă minimă ce trebuie executată obligatoriu:
Pentru condamnații care NU au împlinit 60 de ani fracția de pedeaspsă ce trebuie efectiv executată este următoarea:
– cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani;
– cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani. Deci durata maximă este de 20 de ani, aceasta fiind și fracția de pedeapsă minimă obligatorie ce trebuie executată în cazul detențiunii pe viață.

Pentru condamnații care au împlinit 60 de ani fracția de pedeaspsă ce trebuie efectiv executată este următoarea:
– jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani;
– cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani.

Dacă persoana condamnată, în timpul executării pedepsei, a prestat muncă în interiorul sau exteriorul penitenciarului (plătită sau neplătită) aceste fracții vor fi micșorate corespunzător cu zilele în care condamnatul a muncit. O zi lucrată echivalează cu o zi executată din pedeapsă. Deci dacă persoana condamnată muncește în penitenciar timp de 30 de zile se vor considera executate încă 30 de zile din pedeapsă.

Astfel, dacă există zile câștigate în baza muncii prestate fracțiile de pedeapsă ce vor fi executate vor fi mai mici și anume:

Pentru condamnații care NU au împlinit 60 de ani fracția de pedeaspsă ce trebuie efectiv executată este următoarea:
– jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani
– cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani.

Pentru condamnații care au împlinit 60 de ani fracția de pedeaspsă ce trebuie efectiv executată este următoarea:
– cel puţin o treime din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani
– cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii ce depășește 10 ani.

b) Executarea pedepsei închisorii să aibă loc în regim semideschis sau deschis

Au posibilitatea liberării condiționate doar condamnații care își execută pedeapsa în regim semideschis sau deschis și care nu sunt considerați periculoși. Soluția este firească din moment ce scopul liberării condiționate este de a pune în libertate persoanele condamnate care și-au îndreptat comportamentul și se pot integra în viața socială.

c) Condamnatul a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare

Nu vor putea fi eliberate înainte de executarea integrală a pedepsei persoanele care, deși au posibilitatea de plăti, nu își onorează obligațiile civile care au fost stabilite în hotărârea de condamnare. Sunt scutite de această obligație persoanele care nu posibilități materiale însă acestea vor trebui să dovedească că nu au posibilitatea de a plăti obligațiile impuse.

d) Instanța să aibă convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate.

Despre cum poate fi convinsă instanța să acorde liberarea condiționată și cum pot fi mărite șansele ca cererea să fie admisă am discutat aici.

Măsurile de supraveghere şi obligaţiile condamnatului

Conform art. 101 alin. (1) C.pen. dacă restul de pedeapsă rămas neexecutat la data liberării este de 2 ani sau mai mare, condamnatul trebuie să respecte, obligatoriu, următoarele măsuri de supraveghere. a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;
a) să primească vizitele persoanei desemnate cu supravegherea sa;
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare a locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
c) să comunice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Adițional, în funcție de natura infracțiunii și persoana condamnatului pot fi impuse și alte măsuri.
a) să urmeze un curs de pregătire şcolară ori de calificare profesională;
b) să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate;
c) să nu părăsească teritoriul României;
d) să nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanţă;
e) să nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu participanţii la săvârşirea infracţiunii sau cu alte persoane, stabilite de instanţă, ori să nu se apropie de acestea;
f) să nu conducă anumite vehicule stabilite de instanţă;
g) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme.

Aceste măsuri de supraveghere pot suferi modificări. Astfel, dacă pe durata supravegherii au intervenit motive care justifică fie impunerea unor noi obligaţii, fie sporirea sau diminuarea condiţiilor de executare a celor existente, instanţa dispune modificarea obligaţiilor în mod corespunzător, pentru a asigura condamnatului şanse mai mari de reintegrare socială.

Totodată, instanţa va dispune încetarea executării unora dintre obligaţiile pe care le-a impus, când apreciază că menţinerea acestora nu mai este necesară.

Revocarea liberării condiționate

Liberarea condiționată odată dispusă nu are caracter ireversibil. Ea poate fi revocată de instanță dacă se constată că pe durata supravegherii persoana condamnată, cu rea-credinţă, nu a respectat măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse. În acest caz instanţa va revoca liberarea şi va dispune executarea restului de pedeapsă.

Liberarea va fi revocată și atunci când după ce a fost acordată cel condamnat a săvârşit o nouă infracţiune, iar aceasta a fost descoperită în termenul de supraveghere şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii. Termenul de supraveghere reprezintă intervalul cuprins între data liberării condiționate și data împlinirii duratei pedepsei.

Este bine de știut că în acest caz instanța va revoca liberarea condiționată acordată și va dispune executarea restului de pedeapsă chiar dacă hotărârea de condamnare la închisoare s-a pronunțat după expirarea termenului de supraveghere. În acest caz liberarea se revocă și se vor aplica dispoziţiile privitoare la recidivă sau pluralitate intermediară conform cărora se va stabili noua pedeapsă.

Anularea liberării condiţionate

Liberarea condiționată poate fi anulată atunci când se constată că pe parcursul termenului de supraveghere persoana condamnată a mai săvârşit o infracţiune până la acordarea liberării, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii.

Anularea liberării poate fi dispusă și atunci când hotărârea de condamnare a fost pronunțată după expirarea termenului de supraveghere. În acest caz măsura liberării se anulează și se vor aplica dispoziţiile privitoare la concursul de infracţiuni, recidivă sau pluralitate intermediară conform cărora se va stabili noua pedeapsă.

Însă, în raport de pedeapsa rezultată și dacă sunt îndeplinite în continuare condiţiile legii instanţa va putea acorda din nou liberarea condiţionată. Iar dacă s-a dispus liberarea, termenul de supraveghere se va calcula de la data acordării primei liberări.

Efectele liberării condiționate

Dacă până la expirarea termenului de supraveghere condamnatul nu a săvârşit o nouă infracţiune, nu s-a dispus revocarea sau nu s-a descoperit o cauză de anulare a liberării condiționate pedeapsa se va considera ca fiind executată.

Cabinetul nostru de avocatură oferă consultanță specializată oricărui deținut pentru a-și spori șansele liberării condiționate pe tot parcursul executării pedepsei.

Abonaţi-vă pentru noutăţi!

AI ÎNTREBĂRI?Contactează-ne
Bd. Ion C. Brătianu, Nr. 44, București
Telefon: 0741 331 478
contact@avoconsult.ro
ACTIVI ŞI PEPagină Facebook

© 2020 , AvoConsult – toate drepturile rezervate, website realizat de TAKE DESIGN