Liberarea condiționată. Procedură, condiții, efecte

În ședința din 06.05.2020, CCR a stabilit că art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 este neconstituțional întrucât prevederile acestuia sunt „caracterizate printr-o tehnică legislativă deficitară, nu întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate şi sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituţie (…)”

În cadrul aceleiași ședințe, CCR a stabilit și faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 este neconstituțională în ansamblul său, deoarece „aceasta a fost adoptată cu încălcarea art.115 alin.(6) din Constituție, întrucât prin conținutul său normativ a vizat restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale”.

Situația juridică generată de Decizia Curții Constituționale are ca efect posibilitatea anulării de către instanțele de judecată sesizate cu astfel de cereri a Proceselor-verbale încheiate în perioada Stării de urgență în temeiul art. 28 din din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu consecința anulării sancțiunilor contravenționale aplicate ori a restituirii sumelor deja plătite de către contravenienți.

Plângerea contravențională poate fi depusă la instanța competentă în termen de maximum 15 zile de la data încetării Stării de urgență.

Precizările anterior menționate sunt valabile la data de 07.05.2020. Pentru actualizarea informației vă rugăm să ne contactați.

Pentru ca o persoană să poată răspunde de fapta sa proprie, trebuie îndeplinite următoarele condiții:

1. Fapta să aibă caracter ilicit, aspect consacrat în practică și în literatura de specialitate, considerându-se că doar o faptă ilicită poate atrage răspunderea civilă delictuală.‍
2. Existența prejudiciului, ca element al răspunderii civile delictuale, în sensul că răspunderea este antrenată numai în măsura în care fapta a cauzat un prejudiciu.
3. ‍Vinovăția autorului. Vinovăția este elementul subiectiv principal al responsabilității persoanei care a săvârșit fapta, iar reclamantul (victima prejudiciului) trebuie să o dovedească.

Sarcina probei vinovăției revine reclamantului, respectiv victimei prejudiciului.

Un aspect esențial în cadrul răspunderii civile delictuale este legătura dintre vinovăție și prejudiciu. În acest context, reclamantul trebuie să dovedească faptul că prejudiciul cauzat s-a datorat faptei săvârșite cu vinovăție de către pârâți.

Conform legislației române actuale, nu există o valoare minimă obligatorie a capitalului social pentru SRL-uri. Capitalul social poate fi chiar  de un leu pentru o societate cu răspundere limitată (SRL) în România

Conform art. 28 din HG nr. 25 din 26 august 2014, angajatorii pot depune solicitările de eliberare a avizelor de angajare/detașare în muncă la oricare dintre formațiunile teritoriale de imigrări.

Acest lucru înseamnă că nu va fi competent doar inspectoratul de imigrări în a cărei rază de competență își are sediul angajatorul, ci solicitarea va putea fi depusă la orice formațiune teritorială de imigrări din orice județ.

Ordonanța de urgență nr. 50/2018 privind implementarea Programului guvernamental „Investește în tine”

În vigoare încă de la 22 iunie 2018, Ordonanța de urgență nr. 50/2018 privind implementarea Programului guvernamental „INVESTEȘTE ÎN TINE”, începe abia zilele acestea implementarea propriu-zisă. După aprobarea în septembrie a Normelor de aplicare a Ordonanței prin Hotărârea Guvernului nr. 741/2018, Ministerul Finanțelor Publice, prin Ordinul nr. 3286/2018 a aprobat modelul „Convenției privind implementarea Programului” și modelul „Convenției de garantare” astfel că creditele prevăzute în cadrul Programului ar putea fi accesate la finanțatorii acceptați.

Astfel, tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 ani și până la 26 de ani și care sunt cuprinși în sistemul de învățământ sau care efectuează cursuri de specializare, autorizate de către Ministerul Educației Naționale, și după caz, de către Ministerul Muncii și Justiției Sociale pot obține credite în valoare de maximum 40.000 lei garantate în proporție de 80% de către stat.

Beneficiari ai programului pot fi și persoanele cu vârsta cuprinsă între 26 și 55 de ani, dacă acestea sunt cuprinse în sistemul de învățământ sau efectuează cursuri de reconversie și/sau specializare profesională, aceștia putând obține însă un credit de maximum 35.000 lei.

Creditele acordate în cadrul Programului pot fi suplimentate cu până la 20.000 lei în cazul în care beneficiarul se angajează sau este angajat pe perioada derulării creditului.

Destinația creditelor obținute în cadrul programului este de a acoperi nevoile beneficiarilor și familiilor acestora privind educația, sănătatea, cultura, sportul și nevoia de habitat și este detaliată la alineatul 8) al articolului 2 din Ordonanță.

https://localhost/gabriel/programul-investeste-in-tine/

Da, străinii care au dreptul de ședere temporară pentru scopuri de studiu pot să lucreze în România fără a avea nevoie de un aviz de muncă. Cu toate acestea, ei pot încheia doar contracte individuale de muncă cu timp parțial, care să nu depășească 4 ore pe zi.

Reziliere: încetarea pentru viitor a contractelor cu executarea continuă/succesivă (ex: închiriere)

Rezoluțiune: încetarea retroactivă a contractelor cu executare unică (ex: vânzare), cu restituirea prestațiilor.

Normele care reglementează contractul de închiriere sunt, în general, norme supletive. Acest lucru înseamnă că părțile, prin voința lor, pot deroga de la aplicarea acestora. Există însă anumite reguli care nu pot fi încălcate și care țin chiar de esența acestui contract. Mai jos vom vedea care sunt principalele obligații atât ale proprietarului, cât și ale chiriașului.

1. Care sunt obligațiile proprietarului?

Chiar dacă nu a fost prevăzut expres în contractul de închiriere proprietarul are următoarele obligații față de chiriaș:

• Să predea apartamentul împreună cu toate accesoriile sale într-o stare în care să poată fi întrebuințat

Proprietarul garantează chiriașului că imobilul ce îl închiriază este lipsit de vicii (gândaci, scurgeri de apă, fisuri ale structurii de rezistență, accesorii nefuncționale etc.) care împiedică sau micșorează folosirea lui. Acesta rămâne răspunzător chiar dacă nu a cunoscut aceste vicii la încheierea contractului sau dacă acestea au apărut anteriori sau ulterior încheierii contractului.

Proprietarul nu va răspunde însă pentru viciile care erau aparente la data încheierii contractului. Chiriașul este dator să le reclame imediat ce le observă, iar dacă nu le-a sesizat ulterior închirierii este dator să încunoștințeze de îndată proprietarul pentru a le remedia, în caz contrar considerându-se că le-a acceptat.

Viciile ivite anterior contractării și care pun în pericol grav sănătatea sau integritatea corporală a chiriașului acesta poate cere rezilierea contractului chiar dacă a renunțat la acest drept. Dacă la data încheierii contractului chiriașul nu a cunoscut aceste vicii proprietarul poate fi obligat la plata despăgubirilor.

Viciile ivite ulterior contractării, chiar și aparente, cauzează chiriașului prejudicii asupra vieții, sănătății sau integrității corporale proprietarul poate fi obligat la despăgubiri; de exemplu, proprietarul este obligat să ia măsuri și să îndepărteze mucegaiul apărut la baie, chiar dacă acesta a apărut sau s-a extins mai mult după închirierea apartamentului.

• Să mențină bunul în stare în stare corespunzătoare de folosință pe toată durata închirierii

Proprietarul are obligația de a efectua reparaţiile necesare menţinerii bunului în stare corespunzătoare de întrebuinţare pe tot timpul închirierii, cu excepția reparațiilor minore ce rezultă din folosința obișnuită a imobilului, dacă nu s-a prevăzut altfel în contract; sunt considerate reparații locative întreținerea sistemului de încălzire prin golierea caloriferelor, refacerea cheilor sau a încuietorii primite, schimbarea unui bec etc.

• Să asigure chiriașului folosința liniștită a apartamentului pe toată durata închirierii

Proprietarul este obligat să întreprindă tot ceea ce este necesar pentru a asigura în mod constant locatarului folosinţa liniştită şi utilă a bunului și este dator să se abţină de la orice fapt care ar împiedica, diminua sau stânjeni o asemenea folosinţă.

El are dreptul de a examina apartamentul la intervale de timp rezonabile. Legea nu prevede un o perioadă minimă sau maximă în care apartamentul poate fi inspectat de către proprietar. Esențial este să nu se cauzeze chiriașului o stânjenire nejustificată a folosinței apartamentului. În opinia noastră inspectarea apartamentului la intervale mai mici de o lună poate fi considerată abuzivă și este de natură să cauzeze disconfort chiriașului.

Excepție de la acest caz ar putea fi atunci când proprietarul dorește să vândă apartamentul sau contractul de închiriere este aproape de final și nu se dorește prelungirea lui. În aceste cazuri chiriașul este obligat să accepte vizitele proprietarului împreună cu persoanele care doresc să cumpere/închirieze apartamentul. Chiar și în aceste cazuri însă proprietarul nu trebuie să aducă stânjeniri nejustificate chiriașului prin prezența sa.

Prin stânjeniri nejustificate se înțelege, de exemplu, sosirea neanunțată a proprietarului la apartament cu scopul verificării acestuia sau vizite săptămânale în acest sens chiar dacă sunt anunțate, informarea chiriașului de la o oră la altă că urmează vizionarea apartamentului în scop de închiriere/vânzare etc.

2. Care sunt obligațiile chiriașului?

La rândul chiriașul are o serie de obligații pe care dacă nu le respectă proprietarul poate înceta contractul de chirie și solicita instanței evacuarea în caz de refuz al acestuia.

• Să ia în primire bunul oferit spre închiriere

Odată ce s-a ajuns la un acord privind închirierea imobilului, chiriașul este obligat să ia în primire bunul și va plăti chirie chiar dacă nu se mută în apartament.

• Să plătească chiria în condițiile stabilite în contract

Principala obligație a chiriașului este aceea de a plăti chiria, indiferent dacă aceasta constă într-o sumă de bani sau într-o prestație.

• Să folosească bunul cu prudență și diligență

Chiriașul este obligat să aibă grijă de apartamentul închiriat cu prudență și diligență. Acesta nu îi poate schimba destinația, de exemplu, dacă apartamentul a fost închiriat în scop rezidențial (pentru a fi locuit) chiariașul nu îl va putea transforma în spațiu comercial sau îl folosească ca sediu profesional pentru un SRL sau PFA fără acordul proprietarului.

Chiriașul păstrează responsabilitatea conservării imobilului și este obligat să anunțe proprietarul de îndată despre necesitatea efectuării oricărei reparații ce trebuie efectuată de acesta din urmă.

• Să restituie bunul la încetarea, din orice cauză, a contractului de închiriere

Indiferent dacă proprietarul este în culpă, dacă contractul de închiriere a încetat nu va mai produce efecte, iar chiriașul este obligat să elibereze apartamentul și să îl predea proprietarului. În caz contrar, proprietarul poate cere despăgubiri și îl poate evacua.

Cesiunea părților sociale în cadrul unei societăți poate fi făcută prin două modalități:

I. Prin majorarea capitalului social al firmei
II. Prin transferul părților sociale ale unui asociat către o altă persoană.

Prima modalitate este considerată varianta mai rapidă prin care o persoană poate intra în acționariatul unei societăți și durează câteva zile.
A doua variantă, care presupune transferul părților sociale, durează aproape 60 de zile, deoarece hotărârea AGA sau decizia asociatului unic trebuie să respecte termenul de publicitate de 30 zile în Monitorul Oficial.

I. Cesiunea prin majorarea capitalului social al firmei

Intrarea unui asociat nou în firmă poate fi făcută prin majorarea capitalului social al societății. De exemplu, dacă asociatul unic dorește să cesioneze 95% din părțile sale sociale către o altă persoană, aceasta din urmă va trebui să majoreze capitalul social al firmei cu 3.800 de lei (în ipoteza unui capital social inițial de 200 lei).

1. Cât durează cooptarea unui nou asociat prin procedura de majorare a capitalului social?

Procedura la Registrul Comerțului durează aproximativ 3 zile dacă toate actele sunt depuse corect și complet. În cazul în care, la verificare, se constată că dosarul nu este întocmit corespunzător, procedura va fi amânată până la suplinirea lipsurilor.

2. Cum are loc procedura de majorare a capitalului social?

Majorarea capitalului social se face la Oficiul Registrului Comerțului din raza căreia se află sediul social al societății.
Procedura poate fi urmată atât online, cât și fizic, prin depunerea dosarului complet și corect întocmit pe site-ul https://portal.onrc.ro sau la sediul Registrului Comerțului. Pentru orice neconcordanță în întocmirea actelor, procedura va fi amânată până la remedierea erorilor.

Pentru depunerea dosarului online este necesară crearea unui cont de utilizator și deținerea unei semnături electronice eliberată de un furnizor de servicii de certificare acreditat de Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională.

3. Ce documente trebuie să conțină dosarul depus la Oficiul Registrului Comerțului pentru majorarea capitalului social?

a) Cererea de înregistrare (original). Formularul poate fi descărcat de pe site-ul www.onrc.ro.
b) Actul modificator al actului constitutiv în original (hotărârea adunării generale a asociaților/decizia asociatului unic sau actul adițional la actul constitutiv). În cazul în care actul modificator este un act adițional în formă autentică, nu se va mai depune și hotărârea adunării generale în baza căreia acesta a fost încheiat.
La dosar se va atașa și contorul de cuvinte al actului modificator, în funcție de care se va stabili tariful de publicare în Monitorul Oficial; lipsa acestuia amână procedura și duce la întoarcerea dosarului către depunător.
c) Dovezile privind efectuarea vărsămintelor aporturilor la capitalul social.
d) Actul constitutiv actualizat. Acesta va cuprinde modificările prevăzute în actul modificator.
e) Dovada privind plata tarifului legal de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

II. Cesiunea (transmiterea) părților sociale ale unui asociat către o altă persoană

Transmiterea părților sociale se poate face către o persoană din afara firmei (procedură ce presupune două etape la Registrul Comerțului) sau către un alt asociat din cadrul aceleiași firme (în acest caz procedura presupune o singură etapă la Registrul Comerțului).

Transmiterea părților sociale către o persoană din afara firmei

1. Cât durează procedura de cesiune a părților sociale către o persoană din afara firmei?

Procedura la Registrul Comerțului durează 3 zile dacă toate actele sunt depuse corect și complet. În cazul în care, la verificare, se constată că dosarul nu este întocmit corespunzător, procedura va fi amânată până la suplinirea lipsurilor.

2. Cum are loc procedura de cesiune a părților sociale către o persoană din afara firmei?

Cesiunea părților sociale se face la Oficiul Registrului Comerțului din raza sediului social al societății.
Procedura poate fi urmată atât online, cât și fizic, prin depunerea dosarului complet și corect întocmit pe site-ul https://portal.onrc.ro sau la sediul Registrului Comerțului.

Pentru depunerea dosarului online este necesară crearea unui cont de utilizator și deținerea unei semnături electronice eliberată de un furnizor de servicii de certificare acreditat de Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională.

3. Ce documente trebuie să conțină dosarul depus la Oficiul Registrului Comerțului pentru cesiunea părților sociale?

a) Cererea de depunere și menționare acte (original). Formularul poate fi descărcat de pe site-ul www.onrc.ro.
b) Actul modificator al actului constitutiv în original (hotărârea adunării generale a asociaților/decizia asociatului unic sau actul adițional la actul constitutiv).
c) Actul constitutiv actualizat. Acesta va cuprinde modificările prevăzute în actul modificator.
d) Contractul de cesiune, în original. Dacă actul modificator conține toate clauzele referitoare la drepturile și obligațiile cedentului și cesionarului și a fost semnat de aceștia, contractul de cesiune nu mai este necesar.
e) Copii certificate de pe actele de identitate ale persoanelor fizice și, după caz, de pe certificatele de înregistrare ale persoanelor juridice care dobândesc calitatea de asociați.
f) Dovada privind plata tarifului legal de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

Transmiterea părților sociale către un alt asociat din firmă

1. Cât durează procedura de cesiune a părților sociale către un alt asociat din firmă?

Procedura la Registrul Comerțului durează 3 zile dacă toate actele sunt depuse corect și complet. În cazul în care, la verificare, se constată că dosarul nu este întocmit corespunzător, procedura va fi amânată până la suplinirea lipsurilor.

2. Cum are loc procedura de cesiune a părților sociale către un alt asociat din firmă?

Cesiunea părților sociale se face la Oficiul Registrului Comerțului din raza sediului social al societății.
Procedura poate fi urmată atât online, cât și fizic, prin depunerea dosarului complet și corect întocmit pe site-ul https://portal.onrc.ro sau la sediul Registrului Comerțului.

Pentru depunerea dosarului online este necesară crearea unui cont de utilizator și deținerea unei semnături electronice eliberată de un furnizor de servicii de certificare acreditat de Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională.

Un avocat te ajută să înțelegi toate clauzele contractului, să identifici riscurile și să negociezi termeni mai buni. Ei se asigură că drepturile tale sunt protejate și că toate detaliile legale sunt acoperite. Evită capcanele și asigură-te că ai un contract echitabil și solid!

#LegalSupport #ContractNegotiation #KnowYourRights #LegalAdvice #ProtejeazăTe